Ultima zi

Mâine plec în Franța. Mă mut acolo. Am ezitat mult înainte să fac pasul ăsta, vreme de mulți ani am fost convins că nu am să-l fac niciodată. Cred însă acum că datorez asta fetiței mele de 7 ani pe care vreau să o cresc într-un mediu mai curat, moral și nu numai. Vreau să-i dau o șansă de a scăpa de cercul vicios în care simt că societatea noastră se scufundă din ce în ce mai mult.

Ne mutăm într-o casă frumoasă, în mijlocul regiunii vinului de lângă Bordeaux. Dacă vreți, o puteți vedea aici.

Dar eu sunt și voi rămâne român. Cu bunele și cu relele nației mele. Cu angoasele și cu reușitele ei, cu ce are ea frumos și urât. Voi veni în țară des, îmi păstrez o bună parte din activitatea de consultant. Pur și simplu locuiesc în provincie. Nu mă pot desprinde mai mult decât atât și nici nu vreau.

Pentru toți cei care mă cunosc și se întreabă în ce fel schimbă asta relația noastră, i-aș ruga să plece de la remiza că nu o schimbă defel. Voi fi abordabil, ca și până acum, prin aceleași mijloace. Ne vom vedea la fel de des (sau de rar), chiar dacă, în mod necesar, mai planificat.

Ca să mă simt aproape de țară și de ai mei m-am hotărât să lansez și acest blog. Voi scrie în el gânduri sau întâmplări care să vă invite la reflecție și comentariu. Mi-ar plăcea să schimbăm aici idei.

A bon entendeur, salut.

O notă?

40 comments

  1. Vlad Maior says:

    Domnule Stanciu,
    Va urez bon voyage si numai de bine. Permiteti-mi insa sa va spun: indesati undeva intre bagaje si un steag tricolor.
    Numai de bine.

  2. Florin Radulescu says:

    Adi,

    Sa fie intr-un ceas bun aceasta plecare.
    Iti multumesc pentru tot ce ai facut pentru mine de cand ne stim si iti doresc sa iti fie foarte bine oriunde vei fi.

    Cu stima,
    Florin

  3. Rodica says:

    Adi,
    Stiam ca intentionezi sa pleci, n-am inteles de ce… aflu ca ai plecat.
    Acum, citesc motivul pentru care ai luat decizia, dar tot nu pot trece de bariera gandului meu ca erai ultimul la care ma asteptam sa faca un astfel de pas.
    Altfel spus, filmul acestei lumi (cu bune si cu rele) rula avandu-te si pe tine in distributie.
    N-o sa mai fie la fel…
    Dar, cum fericirea n-are patrie, faptul ca o vei declina de acum in franceza e doar un detaliu.
    Declinare fericita!

  4. Ionela says:

    Interesant, surprinzator….la o prima vedere.
    La o a II a insa…totul apare rational, explicabil…

    Ma bucura insa ideea infiintarii blogului si scopul lui – acela al comunicarii cu lumea de aici. A fost un timp in care, personal, n-as mai fi crezut ca oameni de succes aici mai au vreun motiv de a emigra; inteleg insa rationamentul si acum, dupa ce la randu-mi am un copil, incep sa prind si ideea…

    Toate cele bune,
    Salutari Roxanei,
    Ionela Nicolau

  5. Bogdan says:

    Felicitari.

    Un pas corect si ( din ce in ce mai ) necesar.Poate candva imi voi face curajul de a-ti urma exemplul.

    Cu stima,

    Bogdan

  6. Odette says:

    Draga Adi (si Roxana),
    Asta este intr-adevar o surpiza. Stiindu-va inca in Romania, m-a facut sa ma intreb uneori, de cand am plecat, daca am ales bine pentru mine si pentru Victor, fiul meu. Acum, dupa ce am vazut ca si tu, desi ai luptat asa de mult sa schimbi lucrurile, te-ai decis sa pleci (e advarat ca geografic mult mai aproape), am convingerea ca am ales bine.
    Va urez sa gasiti in noul loc pe care o sa il numiti acasa tot ce nu ati putut gasi in Ro.
    Multa bafta,
    Odette

  7. Elena Calin says:

    Draga Adi,

    Imi propusesem sa te sun zilele astea sa vad ce mai faci si sa ma consult cu tine intr-o chestiune de business. Si iata ca astazi primesc mail de la Gabi si aflu ca ai plecat in Franta.
    Sa fie intr-un ceas bun Adi! Casa este superba!

    Cu drag,

    Elena

  8. Grigorela says:

    Multumesc pentru impartasire, cu poze, cu sentimente, cu toate. Abordarea ta despre plecare m-a facut sa vad prima oara cu ochi buni aceasta decizie ca si posibila.
    Si site-ul/blog-ul il descopar prima oara.
    Sa ai succes si frumusete pe drumurile tale.

  9. Mihaela Feodorof says:

    Cum am ramas fara cuvinte – dar cu o explicatie solida – de plecarea ta, eu, Feo, absolventa E6, am vrut sa ma abonez si din pacate nu a functionat.

    In rest, nu pot decat sa va doresc ca aceasta schimbare sa va duca toate implinirile pe care nu le mai asteptati acasa.
    Si cum Eliade a putut sa simta romaneste pana in ultima clipa, dupa o viata petrecuta in afara tarii, nu am nicio indoiala in ceea ce te priveste.
    Erisma este ceea ce eu am probat si imi intareste acest sentiment.
    Sa auzim numai de bine!

  10. Mugur says:

    Adi,

    Mult succes pe „drumul” ales! Peste ani, sper sa te uiti cu placere si mandrie in urma la decizia luata.

    Cu stima,
    Mugur

  11. Codrut says:

    Inteleg decizia. Sunt curios cum o sa fii peste un an.
    Vad ca Ionela iti intelege motivatiile 🙂 Daca primesc ordin in familie sa emigram in cativa ani, doar tu esti de vina 🙂
    Salutari fetelor tale

  12. Am avut privilegiul sa va cunosc si sa particip la unul dintre trainingurile dvs. Inca de pe atunci ma intrebam oare ce mai cautati in Romania 🙂
    Felicitari, ati facut cea mai buna alegere, inclusiv in privinta zonei. Calatorii cat mai placute spre Provence si Alpi! 🙂

  13. Marius says:

    Va doresc multa fericire apropo de decizia luata. Chiar ma intrebam tot mai mult in ultimele 12 luni cand o sa se mute din Romania primul om… de clasa, caruia o sa i se simta lipsa …in masa. Uite ca n-am avut mult de asteptat.

    Cred ca o mare parte din oamenii care va inconjoara s-au gandit cel putin odata la un astfel de pas, dar refuza cu indarjire sa creada ca nu se poate si aici. Eu nu am stat in preajma dvs., va stiu din umbra si prin prieteni directi, dar chiar daca sunt sigur ca si in Romania intr-o zi va fi mai multa civilizatie, nici eu n-as risca pana atunci o copilarie a celor mici pe aceste meleaguri, de frica a ce pot deveni.

    Extraordinara casa, asa sa tot plecam! 🙂

    P.S.: A nu se intelege ca toti cei care pleaca si nu ii cheama Adrian Stanciu nu-s de clasa.

  14. Codruta Lucuta says:

    Buna Adi,

    Recunosc ca m-a cuprins un sentiment de tristete la vestea ca ai plecat. Stiam ca vei pleca si cu toate astea … Stiindu-te in RO, dedicat permanent schimbarii de mentalitati, aici la noi acasa, eram mai plina de speranta. Oricum, ma bucur ca ai decis sa iti pastrezi activitatea de consultant.

    Multumesc mult pentru toate lucrurile pe care le-am invatat prin intermediul tau si al HS.
    PS. O sa iti urmaresc cu siguranta blogul. 🙂

  15. Quand je serais la prochaine fois dans la région de Bordeaux, je m’arrêterai certainement pour connaître cette petite fille pour laquelle vous quittez votre patrie et voir cette belle maison mais aussi pour boire ensemble – je l’espère – une de ses bonnes bouteilles.
    Prenez du bon temps dans cette superbe région. Mon épouse et moi nous attendons encore environ 2 ou 3 ans et ensuite nous nous retirerons au sud de la France, près de Nice où nous venons d’acquérir une maison.

  16. Stefan says:

    Un roman care pleaca, un ungur care ramane :)) Glumesc, sa bei un pahar de cidru si pentru noi, astia care nu mai apucam decat pelinul zilnic… Noroc!

  17. Mihai Moghior - Zipu says:

    Bravo! Felicitari!

    Ai fost si vei fi in continuare un mare luptator! Faci pasul care trebuie! Fetita voastra merita intr-adevar altceva…

    Cat despre casa si locatie… poate ca meriti si tu… dupa atata timp de lupte si sacrificii…

    Cand am drum prin zona trec pe la la tine la un pahar de vin, daca esti acasa 🙂

  18. Hmm, uite asa am pierdut un interlocutor pentru interviuri speciale. Si am castigat inca o confirmare ca se poate si ca este o idee buna. Va doresc mult succes si sa nu simtiti prea tare dorul de ţară.

  19. Nineta Popovici says:

    Minunata decizie! Inteleg ca toate incercarile au fost facute, iar asteptarile, in mare masura, inselate! Nu imi permit sa critic aceasta alegere. Dimpotriva! Destinul dumneavoastra si al familiei este legat de aceasta noua „casa”. Lasati in urma un loc si un climat in continua deteriorare morala si spirituala…
    Ceea ce este frumos in aceasta poveste a abandonului de tara este faptul ca ati facut chiar „totul”! Sunteti un exemplu pentru multi romani si prin aceasta deschidere fata de lume si viata, prin mentalitatea universalista. Aveti curajul sa va afirmati cetatenia universala, caci ati putea locui la fel de bine oriunde in lume, sunt convinsa!
    Va doresc o viata frumoasa si fericita acolo unde cerul pare mai aproape de pamant!
    Cu respect, Nineta Popovici

  20. Gabriel Florea says:

    Ca mai toti oamenii buni din tara asta..Din cei care au reusit sa incropeasca o avere cat de cat,sunteti un exemplu radical de las..Lasitate caracteristica celor care fug de responsabilitatea ce le-o da societatea care ia format ca indivizi.In loc sa pui piciorul in prag,sa incerci sa faci ceva pentru oamenii acestei tari,fugi de rupi pamantul..Ai si o scuza ..lamentabila pentru asta…datorez asta fetiței mele de 7 ani pe care vreau să o cresc într-un mediu mai curat, moral și nu numai. Vreau să-i dau o șansă de a scăpa de cercul vicios în care simt că societatea noastră se scufundă din ce în ce mai mult……Hai..lasa….Asa procedeaza cei ca tine domnule Stanciu…Si nu e nimic de scuzat in asta..Trust me…O sa spui probabil..cine sunt eu ca sa judec..Ei bine..Eu sunt unul din milioanele care au ales sa ramana..nu sa alerge dupa potcoave de cai morti prin nu stiu ce jungla sociala..in speranta ca voi gasi poate o lume mai civilizata..asa cum procedezi dumneata…

  21. Florin says:

    Buna ziua,
    Eu sunt un om simplu din provincia romaneasca…taran…cit de cit culturalizat…am dat de blogul d-voastra citind stirile…nu inteleg eu chiar in detaliu ceea ce sunteti sau ati facut d-voastra aici, in tara, insa din cite citesc de la ceilalti ce au postat comentarii, cert sunteti un OM valoros. Ati ales bine sa plecati, si eu as face-o daca as avea posibilitati. Va urez sa aveti o viata placuta in Franta, alaturi de familia dumneavoastra ! As avea totusi o rugaminte…daca e permis…fetita d-voastra…nu uitati…cresteti-o si amintindu-i si de valorile adevarate romanesti…principiile romanesti sanatoase, cultura noastra…
    Viata usoara,
    Florin

  22. Angela says:

    Am aflat de blog-ul dumneavoastra citind stirile. Singurul comentariu pe care l-as avea de facut este ca mai bine schimbati ceva in tara noastra pentru ca fetita dumneavoastra sa traiasca intr-un mediu mai curat, mai moral…decat sa faceti ca toti ceilalti cu aceleasi motive: pentru ca familia mea sa traiasca mai bine. O schimbare se poate …daca snt doritori.

  23. basyl says:

    datorita 9am am aflat de blogul dvs:). va intreb: cati au aceasta sansa de a pleca din acest mediu ” vicios ” ? de unul singur nu se poate face nimic, daca ati cauta intr`adevar tinerii ce vor sa schimbe ceva, cei care nu sunt avizi dupa putere si bani, cei care vor sa`si creasca proprii copii in aceasta tara, ati schimba ceva. Eu va urez multa bafta, sanatate din plin dvs si familiei, dar va avertizez, oricat de frumoasa pare de la distanta Europa de vest, asa de urata va fi cand veti fi ajuns acolo. Pericole sunt la tot pasul, trebuie sa stim cum sa ne ferim de ele, nu sa fugim din calea acestora !

  24. Dragos Petre says:

    Va felicit pentru decizie.
    Multi oameni de varsta dvs nu ar fi facut acest pas. Dar prin decizia luata va deosebiti de ceilalti. Multi judeca dupa varsta, bani si uita de sufletul omului , de cum se simte in mediul ce-l inconjoara.
    Ma sperie gandul sa am copii intr-o tara ca Romania, cu o societate fara scapare..
    mi-e frica de generatiile care urmeaza..

    Sper intr-o zi sa pot face acest pas si eu …
    Aveti atata dreptate cu ceea ce se intampla in Romania..

    Deocamdata am renuntat la posturi tv romanesti, cu exceptia TVR.. le am sters ca ma intoxica..
    noroc ca am posibilitatea de a urmari posturi straine.. de calitate.

    Numai bine!

  25. Adrian Stanciu says:

    După cum spuneam într-un articol, eu nu cred că emigrarea are conotații morale sau vreo valoare intrinsecă (fie ea bună sau rea). Deci nu cred că e bine, după cum nu cred că e rău, nu cred că e un act de curaj după cum nu cred că e un act de lașitate. Nu cred că România trebuie părăsită după cum nu cred că trebuie iubită necondiționat. E o alegere. Eu am ales să stau, o bună bucată de vreme, asta după ce am trecut de punctul în care viața alegea pentru mine și am ajuns în acela în care aveam chiar opțiunile deschise. Acum aleg să plec. E o alegere foarte personală, extrem de dureroasă și plină de dileme, pentru oricine, inclusiv pentru mine.
    Am scris aici ce am scris nu ca să îmi justific decizia ci ca să-mi informez prietenii. Acum că am adunat și comentarii pozitive și negative aș vrea să închid subiectul, pentru că nu e ceva ce cred că merită dezbătut. Vă mulțumesc tuturor celor care ați comentat.

Comments are closed.