Mândria de a fi român

Cu ceva mai bine de 3 ani în urmă am scris textul de mai jos pentru revista Capital. Uitasem de el și l-am redescoperit acum, întâmplător. Pare de actualitate.

«Românii sunt un popor care se urăște pe sine», mi-a spus cândva un prieten, și cred că avea mare dreptate. Cred că cea mai gravă problemă, și cea mai profundă, pe care o avem ca nație e acest profund sentiment de inferioritate care ne face să ne detestăm pe noi înșine. Sentimentul ăsta e prevalent, insidios și pervers. El e prezent și la cei ce critică tot ce văd, tot timpul, dar și la cei care caută mereu să se scuture, să caute lucruri demne de admirat și să-și afirme mândria de a fi români. Ca orice pe lume, extremele se ating și sunt doar două fețe ale aceleiași probleme. Pentru că patriotismul autentic nu e despre mândria de a fi român. Ăsta e un sentiment prostesc și absurd, la fel de prostesc și de absurd ca și rușinea de a fi român. E un reflex al lipsei noastre de încredere în noi înșine, nevoia de a-ți revendica valoarea de la un grup. Patriotismul autentic, deci, nu e nici despre rușine, nici despre mândrie. E despre a face ceva pentru țara ta și pentru grupul de la care te revendici. Patriotismul e valoros doar dacă te inspiră la acțiune. Napoleon, care l-a inventat, de fapt, a câștigat războaie cu el. Patrioții noștri de Dâmbovița câștigă talk-show-uri. Patriotismul are, deci, cred eu, ca orice lucru stabil, trei picioare. Primul e să te cunoști și să te îmbogățești pe tine. Asta începe cu a-ți cunoaște istoria și mai ales limba. Pentru că românii sunt o nație legată prin limbă. Ori de câte ori stâlcim limba română, facem un act de trădare a patriei. Dar nu doar atât. Continuă prin a fi tu întâi bun, generos, înțelept, civilizat, așa cum ai vrea ca patria să fie. Primul pas al patriotismului e să construim România de mâine în noi. Al doilea e să-ți iubești semenii. Nu poți să iubești România fără a iubi românii. România nu e munții ei sau Delta sau mai știu eu ce bazaconie de branding. România e formată din români. Nu am văzut încă nație cu oameni mai negativi, mai sceptici, mai ciudoși, mai cinici și mai critici față de ceilalți ca noi. Asta e o lipsă de patriotism. Ca să crezi în țara ta, trebuie să crezi întâi în oamenii ei. Al treilea e să faci ceva pentru a o schimba. Să dai ceva înapoi comunității care te-a făcut om. Să depui efort și energie pentru a mișca lucrurile, după puterea ta, într-o direcție mai bună. Nu pentru că iei leafă, nu pentru că te împinge sau forțează cineva. Pentru că așa crezi tu că e bine. Dacă vom urma aceste trei simple reguli ale patriotismului, vom avea, cu toții, o Românie de care să ne mândrim. Pentru că mândria de a fi român e consecința patriotismului, nu sursa lui.

Mândria de a fi român
4.7 din 20 voturi

6 comments

  1. Mihai says:

    care este diferenta dintre:
    1.) un individ care huleste si se leapada de parinti atunci cand acestia sunt bolnavi sau incapabili sa-i satisfaca nevoile si pretentiile si apoi fuge de acasa la vecini ptr. a incerca sa-si gaseasca „fericirea” in casa lor
    si
    2.) un indvid ce huleste si se leapada de neamul si tara lui atunci cand tara si neamul sufera din diferite motive (you name it) si fuge peste hotare sa-si gaseasca „fericirea”?

    oare nu de aici ar trebuii sa incepem? de la a constientizarea a ceea ce suntem si apoi sa intelegem/invata sa ne asumam responsabilitatea a ceea ce suntem si sa actionam in consecinta?

    • Ioana says:

      „bolnavi sau incapabili sa-i satisfaca nevoile”? sau „parinti abuzivi si incompetenti”? Cum este, de fapt? Iar in acest al doilea caz, poti sa-l acuzi ca incearca sa isi protejeze spiritul? Ca incearca sa se salveze de la a deveni un individ apasat de griji, incruntat, speriat si secat de energie?

  2. Mucegai says:

    Mandria de a te fi nascut. Mandria de a muri, bla bla bla. Mandrie nefondata, de vreme nu ai nici un merit. Te-ai nascut roman si gata. Daca erai grec te mandreai la fel de inutil si glorios. Nu, nu tu ai pus piatra de temelie la Acropolis. Și patriotismul tripod ține numai la norod.

    • troptrop says:

      Bine zis.eu nu sunt manru ca sunt ungur si nici ca sunr barbat.
      Cum mama nu e mandra ca e femeie. E ceva banal, normal.

      Sunt mandru de mine,de familia mea. Si rusinat ca tata e in puscarie. E inutil si infantul sa fii mandru de.amboulea.

      Parerea mea.

  3. Giulia says:

    Cred ca la o stare de fapt a unei natii se ajunge printr-un cumul de mai multi factori, nu e doar dintr-o cauza si -atat. Teritoriul Romaniei este la confluenta, la rascruci de drumuri, expeditii , un punct slab, vulnerabil. Romanii au fost intotdeauna un popor pasnic, adepti ai intelegerii, linistii. Astfel ca intotdeauna s-au aliat cu cei care le-au promis aceste beneficii, insa de multe ori au fost folositi ca scut, au fost tradati, umiliti, ingraditi. Politici acunse, comploturi, dejucari pe plan mondial ne-au purtat intotdeauna dintr-o parte in alta. Politica a ajuns sa insemne doar putere (obtinuta cu orice pret de oricine), astfel ca am ajuns sa fim condusi de Mitici incapabili, indiferenti, impertinenti, parsivi si perversi, oportunisti si parveniti. Cum sa ne identificam ca si natie, cum sa existe un patriotism curat , cum sa avem notiuni clare cand romanii au ajuns un popor de semianalfabeti, manati din urma ca o turma de oi behainde, care se identifica cu Guta, Bianca Dragusanu, Elena Udrea, Adrian Cristea, etc etc….Atunci cand educatia si sanatatea sunt tavalite prin noroi, cand a citi o carte, a escalada un munte, a ajuta, a fi cinstit au ajuns notiuni rusinoase…Ni se fura identitatea, propria mandrie, valorile, ni se identifica punctele slabe si acolo suntem loviti. Ni se inoculeaza ideea ca suntem fara valoare, ca suntem mizeria Europei, iar cei prin care se ajunge sa fim numiti asa…tiganii si infractorii sunt cei mai protejati (sa nu fie cumva discriminati). In acest timp, adevaratii romani icnesc, dispera, sufera in propria neputinta, sperand inca la un Mihai Viteazu, la un Stefan cel Mare, la un Al. I. Cuza sa-i salveze si sa-i calauzeasca….Pentru ca suntem un popor de oameni pasnici , linistiti si asa vom pieri candva ca natie….Deci, patriotismul , mandria de a fi roman?!….O notiune prost inteleasa, la fel ca mult alte notiuni , cuvinte, idei, principii, valori – uitate, nestiute vreodata……

    • Adrian Stanciu says:

      Asta cu conspiratia universala care ne tine in ignoranta si turpitudine morala e scuza noastra universala pentru mizeria in care ne balacim. E mereu problema sau vina altcuiva, avem obsesia victimizarii.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.