<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?>
<rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Adrian Stanciuantreprenoriat</title>
	<atom:link href="http://www.adrianstanciu.ro/tag/antreprenoriat/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>http://www.adrianstanciu.ro</link>
	<description>Dacă vrei să schimbi lumea, schimbă-te întâi pe tine</description>
	<lastBuildDate>Wed, 19 May 2010 11:20:28 +0000</lastBuildDate>
	<generator>http://wordpress.org/?v=2.9.2</generator>
	<language>en</language>
	<sy:updatePeriod>hourly</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>1</sy:updateFrequency>
			<item>
		<title>I believe in America</title>
		<link>http://www.adrianstanciu.ro/2009/08/07/i-believe-in-america/</link>
		<comments>http://www.adrianstanciu.ro/2009/08/07/i-believe-in-america/#comments</comments>
		<pubDate>Fri, 07 Aug 2009 17:32:22 +0000</pubDate>
		<dc:creator>Adrian Stanciu</dc:creator>
				<category><![CDATA[Economie]]></category>
		<category><![CDATA[Societate]]></category>
		<category><![CDATA[America]]></category>
		<category><![CDATA[antreprenoriat]]></category>
		<category><![CDATA[curaj]]></category>

		<guid isPermaLink="false">http://www.adrianstanciu.ro/?p=161</guid>
		<description><![CDATA[Cuvintele din titlu sunt primele din filmul &#8220;The Godfather&#8221;, unul din filmele mele favorite. Spre deosebire de Buonasera, personajul care le rostește în film, eu nu sunt americanofil. Nu as putea trăi in America, deși îmi place sa călătoresc acolo și iubesc confortul vieții americane, chiar atunci când mă înspăimântă excesele ei.
Si totuși, ca și [...]]]></description>
			<content:encoded><![CDATA[<p>Cuvintele din titlu sunt primele din filmul &#8220;The Godfather&#8221;, unul din filmele mele favorite. Spre deosebire de Buonasera, personajul care le rostește în film, eu nu sunt americanofil. Nu as putea trăi in America, deși îmi place sa călătoresc acolo și iubesc confortul vieții americane, chiar atunci când mă înspăimântă excesele ei.<br />
Si totuși, ca și Buonasera, și eu cred in America. Mai mult decât orice altă țară din lume, America are puterea extraordinară și cu totul excepțională de a se reinventa. Nu e deloc întâmplător ca toate tendințele lumii contemporane, sau cele mai multe, oricum, ne vin din America. Oricât ni s-ar părea acum de defect modelul capitalist american, și este, pot să pun pariu că următoarea paradigma economică pe care o vom imbrățișa cu toții nu va fi nici franceză, nici chineză, nici germană nici japoneză, indiană, braziliană sau, Doamne-ferește, rusească. Ea va fi tot americană.<span id="more-161"></span></p>
<p>Există câteva motive pentru care cred eu că asta se va întâmpla.</p>
<p>Primul este că în America nimeni nu așteaptă nimic de la nimeni altcineva. Nu numai că americanii cred cu tărie aproape religioasă în mitul &#8220;visului american&#8221;, ei cred cu tărie că binele și răul vin de la ei înșiși, nu există nimeni altcineva de la care poți, sau și mai rău meriți, să aștepți salvarea. Există, statistic, o șansă comparabilă ca un student fără resurse dar cu cap să ajungă bogat ca Bill Gates inventând ceva sau să câștige la loterie. Americanii cred că pot ajunge Bill Gates. Noi jucăm la Loto. Impactul social al acestei atitudini, desfășurată la scara unei națiuni, e colosal de diferit.</p>
<p>Al doilea e că în America (și poate că e un fel de corolar al observației anterioare) toată lumea încearcă. Și dacă eșuează, încearcă din nou. Acolo nu ești cu adevărat adult dacă nu ai încercat ceva pe cont propriu și nu ești cu adevărat antreprenor dacă nu ai dat măcar odată faliment. Nu e nici o dramă și nici o rușine să dai faliment. E un preț de plătit pentru curajul de a încerca și societatea îți admiră mult mai mult curajul decât îți blamează eșecul. Dacă la europeni și încă și mai și la asiatici, eșecul e o dramă, pentru americani el e parte din viață și o ocazie de a aduna ceva experiență.</p>
<p>Al treilea e chiar un corolar al primelor două, și anume că în America, dacă ai o idee bună de afaceri și cauți puțin pe Google constați că e deja o industrie în jurul ei, și încă de vreo 50 de ani. Pentru că există această avalanșă susținută, neîncetată, de inițiativă și acțiune, e foarte greu să îți faci loc cu idei sau metode vechi. Ești obligat să inventezi și, la rigoare. să (te) reinventezi.</p>
<p>Combinația acestor efecte îți taie respirația. America e vie, creează, inventează, experimentează, se joacă, cade cu nasul de asfalt, se ridică cu el însângerat și o ia de la capăt.</p>
<p>Sigur că aceleași calități au și defectele lor, cele pentru care demonizăm și adeseori disprețuim America: viața ca o luptă, pragmatismul dus la extrem, lipsa de subtilitate, o oarecare (aparentă, de altfel) superficialitate. Dar greșim grav dacă judecăm America numai după excesele ei. Pentru că în spatele lor, și oarecum la sursa lor, stă o vitalitate absolut neegalată în restul lumii de azi. Și de aceea, următoarea revoluție va fi tot una americană.</p>
]]></content:encoded>
			<wfw:commentRss>http://www.adrianstanciu.ro/2009/08/07/i-believe-in-america/feed/</wfw:commentRss>
		<slash:comments>7</slash:comments>
		</item>
	</channel>
</rss>
