Văd, în ultima vreme, din ce în ce mai multe voci abordând tema legalizării drogurilor ușoare. E o temă spinoasă și care suscită multe controverse. Politic vorbind, pare a fi explozivă. Oricine s-a arătat favorabil ideii a fost pus la zid și lapidat (metaforic vorbind) până când a retractat bâlbâit și s-a scuzat cum că s-a exprimat greșit.
Bănuiesc că nu voi surprinde pe cei care citiți acest blog de mai multă vreme, eu sunt pentru legalizarea drogurilor. În particular sunt pentru legalizarea tuturor drogurilor, nu doar a celor ușoare. Știu că e o poziție singulară și generatoare de controverse, dar mi-o susțin. Cu argumente.
Primul și cel mai important argument pe care-l am este efectul devastator de nociv pe care îl are asupra societății interzicerea oricărui viciu pe care oamenii și-l doresc. Rezolvarea unei probleme profunde (preocuparea pentru propria sănătate) prin metode superficiale (interzicerea comportamentelor care o afectează) este complet absurdă. Efectele unei astfel de prohibiții au fost mereu contrarii scopului. Prohibiția nu a schimbat mentalități, a stimulat nu a descurajat consumul, mai ales în rândul adolescenților care au nevoie de poziționare contra generației părinților lor, și a finanțat cu sume uriașe o lume interlopă înfloritoare și din ce în ce mai organizată. Același efect l-a avut și Amendamentul 18 la constituția Statelor Unite, cunoscut sub numele de Prohibiție. America a fost dotată, în numai 13 ani, cu o vastă și înfloritoare rețea de crimă organizată de care nu a scăpat nici până azi. Interzicerea unui viciu nu are niciodată efectul de a-l stopa, nici măcar de a-l descuraja. Cea mai bună metodă de a descuraja un viciu e să-l fac socialmente indezirabil, așa cum se întâmplă azi cu tutunul. Pentru asta, însă, viciul trebuie decriminalizat. Altminteri, cei care sunt oricum criminali pentru că sunt vicioși nu mai răspund nici unui fel de presiune socială.
Al doilea ține de dublul standard. Substanța care dă cea mai mare dependență dintre toate otrăvurile cu care oamenii obișnuiesc să se intoxice e nicotina. E legală și legalitatea ei nu a fost niciodată pusă la îndoială. În societăți cum e cea românească ea e nu doar legală dar și socialmente acceptabilă, într-o măsură pe care eu, ca nefumător, o găsesc revoltătoare și dezgustătoare. Substanța care dă cea mai puțină dependență (adică deloc) dintre toate drogurile e marijuana. Mai mult, ea nu are efecte nocive despre care să se poată vorbi, în afara stării de euforie pe care o generează (dacă asta poate fi catalogat ca nociv). E ilegală. Posesia ei e deja o faptă penală în România. Sunt eu singurul care consideră că această atitudine e ipocrită și revoltătoare?
Ce s-ar întâmpla dacă drogurile ar deveni legale?
1. Nu ar fi mai mulți drogați decât acum. Eu așa cred. Nu cred că e cineva care vrea să se drogheze dar nu o face pentru că e ilegal…
2. Comerțul cu droguri ar fi peste noapte acaparat de multinaționale, și anume de cele care vând tutun și-și văd deja viitorul în pericol. Asta însamnă că comerțul s-ar desfășura civilizat, curat, igienic și supus tuturor rigorilor și controalelor din industria tutunului, de la limitarea reclamei până la standardele de igiene ale pachetelor.
3. Drogații ar beneficia de asistență. Ei nu ar mai fi criminali ci consumatori. S-ar diminua drastic răspândirea unor boli precum HIV sau hepatită prin mijloace de administrare infectate.
4. Ar dispărea principala sursă de finanțare a lumii interlope. S-ar prăbuși peste noapte clanuri criminale care alimentează terorismul în Afganistan sau gherilele FARC în Columbia. Dar, mai ales, ar dispărea sursa de finațare a clanurilor urbane din toată lumea. Criminalitatea ar scădea rapid și drastic. Forțele de poliție ar fi eliberate pentru a se dedica muncii de prevenire și de asanare a cartierelor. Ar crește calitatea vieții cetățenilor obișnuiți.
5. Diferența între prețul de producție și cel de vânzare cu amănuntul, în cazul drogurilor, e uriașă. Această margine e cu atât mai mare cu cât riscul asumat în afacere e mai mare. Dacă afacerea devine legală, concurența va comprima această margine până la nivelul oricărei marje comerciale uzuale. Restul marjei ar putea fi transmisă către stat, sub formă de taxe și accize. S-ar muta banii de la mafioți la societate. Fondurile ar putea fi folosite pentru eradicarea fenomenului și pentru dezintoxicarea celor dependenți.
6. S-ar crea oportunitatea de a scoate din sărăcie cultivatorii de substanțe astăzi interzise. Reglementarea ar putea cere cultivarea plantelor respective în ferme biologice sau sustenabile. Scoaterea cultivatorilor din anonimat și ilegalitate ar reprezenta o șansă pentru mii de fermieri care fac azi același lucru ilegal, și sunt exploatați de clanuri criminale pentru asta.
Pe coloana cu probleme și dezavantaje văd un posibil fenomen de escaladare pe termen scurt a consumului. Și atât. Și nu înțeleg. De ce e societatea așa de înverșunată împotriva unei idei care are atât de multe avantaje?
Draga tizule,
Sunt intru totul de acord cu afirmațiile tale. Cred că numai ipocrizia hipermoralistă face genul acesta de ravagii în societate.
Aș adăuga la lista de mai sus încă un punct: România ar deveni o destinație turistică interesantă, așa cum este Olanda acum. N-am întâlnit pe nimeni, repet pe nimeni până acum care să-mi spună că s-a dus la Amsterdam ca să vadă elemente arhitecturale deosebite sau vestigii de pe vremea romanilor. Toți cei care se duc acolo , se duc într-un week-end de relaxare, nu la SPA-ul lui Vântu unde te duci 30 min. și te relaxezi 5 ani, ci ca să-și reașeze neuronii sau, după caz, neuronul.
Personal nu sunt consumator și nici n-aș deveni. Pur și simplu la unii (denumiți generic control freaks) nu ține, n-are efect, nu funcționează. Dar sunt complet pentru legalizare; beneficiile sunt net superioare după cum ai demonstrat elegant mai sus.
Cred că același tip de raționament se aplică și poveștii cu prostituția, dar poate o să fie subiectul altui articol.
“Nu cred că e cineva care vrea să se drogheze dar nu o face pentru că e ilegal”
Exista. Eu as incerca marijuana, daca as putea sa o cumpar civilizat dintr-un magazin, dar in nici un caz n-as cumpara in conditiile actuale, de la vreun ciudat printr-un parc. Weird middle class ethics, I know.
Aceeasi idee este si intr-un numar ceva mai vechi Foreign Policy. Sunt curios daca ai apucat sa citesti. Ma gandesc insa ca faci o diferenta intre substante cu potential scazut de a crea dependenta – marijuana si substante cu un risc mare asupra individului – in speta heroina.
Sub acelasi auspiciu al combaterii prin permisivitate, si pentru a oferi un contraargument – nu cred ca ar fi ok laxitatea in ceea ce priveste controlul armelor. Unelte puse in mainile unor indivizi fara suficienta cumpatare pot face ravagii – foarte usor putem face o analogie in cazul drogurilor care afecteaza luarea deciziilor astfel o persoana poate deveni arma prin ea insasi
@victor Eu nu sunt pentru liberalizarea armelor, paradoxal, poate, pentru că sunt liberal. Nu sunt pentru că potențialul lor distructiv se manifestă asupra altora. Asta deja nu mai e libertate ci domnia anarhiei sau a terorii. În ce privește drogurile, singura persoană afectată ești tu. Mie nu-mi place pretenția statului de a ști mai bine decât mine cum trebuie să-mi trăiesc viața, chiar dacă e adesea întemeiată. Trecâd peste filozofie, însă, cred că ar merita măcar făcut un experiment. Am văzut recent un serial TV foarte bine făcut, The Wire, în care un comandant de district de poliție dintr-un oraș american face un astfel de experiment. Nu vă dezvălui rezultatul, oricum nu e decât un exercițiu de imaginație, dar e incitant. Zic din nou. Dacă lucrurile sunt așa de grave, cum se face că tutunul nu pare să prezinte pericol social deși e substanța care creează cea mai mare dependență?
Eu stau in Olanda de un an si jumatate si am descoperit un lucru uimitor (pt mine cel putin). Olandezii nu fumeaza iarba. Consumul de marijuana este datorat cred ca vreo 90% turistilor. N-am cunoscut decat un singur olandez care a fumat in mod regulat dar s-a lasat. Restul au incercat de mai putine ori decat au degete la o mana si atat. Principiul fructului oprit. Ai voie, nu mai e interesant. Si drept dovada, consumul de (orice fel de) droguri in Olanda este cea mai mica din toata Europa. Au insa probleme cu traficul. De ce? Toti vor sa-si ia acasa “amintiri” din Olanda.
Sunt partial de acord cu tine Adi, am o singura intrebare: ce ne facem cu copiii? Fiindca in Romania alcoolul si tutunul e interzis minorilor, dar se vand ca painea calda si lor…macar in SUA asta se respecta cat de cat (din ce stiu eu). Oricum mai mult decat la noi… Prima data sa se aplice legea in Romania cum trebuie cu privire la tutun si alcool si apoi putem vorbi de legalizare. Ca principiu intr-adevar asa e cum spui tu, avantajele acestea sunt.
Pe de alta parte, desi poate e o comparatie deplasata, in SUA sunt legale (bineinteles controlat cat de cat) armele, iar in Canada sunt interzise. Am vazut niste statistici daca retin bine, era o diferenta de 10-20 de ori mai mare a ratei criminalitatii in SUA fata de Canada (raportat la nr de locuitori bineinteles) Si asta doar fiindca o tara are legalizat dreptul de port arma…
Mai e ceva: cu drogurile usoare daca nu creeaza dependenta majora mai e cum e, dar cu drogurile grele, problema este ca se ajunge tot la necaz: daca iei droguri grele -> nu mai ai capacitatea de a produce bani apoi ajungi sa comiti crime pentru bani -> ca sa cumperi doza…
@Alin. Tu ești 100% convins că incidența criminalității din US e datorată legalizării armelor? Tipul ăsta de comparații, iartă-mă, dar au zero relevanță. Există o corelație statistic semnificativă între migrația berzelor și nașterea copiilor. Deci, pe copii îi aduce barza …
Oricum eu m-as gandi la metode mai bune de combatere a consumului mai ales a drogurilor grele, care te distrug efectiv ca si individ. Ca metodele contra fumatului uite ca nu prea au efect…In strainatate prin interzicerea fumatului in institutii si in locuri publice, deja incep sa descurajeze incet incet…nu la toti le convine sa iasa afara din baruri (in Irlanda de exemplu) sa isi fumeze tigarile, unii din ei macar perioada aia nu mai fumeaza…E f sensibil subiectul Adi, repet, argumentele tale sunt foarte logice si de bun simt, problema e cum combatem efectiv consumul, nu daca legalizam sau nu…Ca ok, se strang mai multi bani la buget, dar care merg pe dezintoxicarea drogatilor (tot mai multi). Uita-te cati oameni conduc beti, as vrea sa vad cati oameni ar conduce drogati si efectele secundare…:-)
Stimate domnule Stanciu, sunt foarte impresionat de pozitia dumneavoastra. Am gasit pe acest blog exact ceea ce cred si eu de multi ani.
Sun intru totul de acord cu legalizarea.
Exemplul dat de Alin nu mi se pare prea convingator. Intr-adevar, in SUA ai drept sa porti arma, dar in acelasi timp este si un element (din pacate definitor, dupa parerea mea) al culturii lor. O astfel de cultura aduce de la sine si o anumita mentalitate. Pe langa asta, este si o diferenta de nivel de trai intre cele doua state. Intr-un stat cu o protectie sociala atat de bine pusa la punct cum este Canada este de asteptat sa ai mai putini oameni disperati.
Iar in ceea ce priveste asa-zisele “hard drugs”, nici dependenta fizica nu este prea bine inteleasa. Am citit despre oameni dependenti de diferite substante ilegale, cu vieti “normale” si cariere de succes. Nu mai retin exact exemplele, dar printre cei enumerati erau un contabil si un jurist. Articolul este scris de un medic (cred ca cetatean SUA) si critica exact situatia drogurilor si sanctiunile aplicate impotriva consumatorilor. Isi sustinea cauza dand exemple din randul pacientilor lui.
Spunea ca partea cea mai trista a situatiei este faptul ca majoritatea au ajuns sa consume ca si urmare a vietii foarte solicitante pe care o duc, si au trecut la substante ilegale dupa ce ani de-a randul au luat medicamente eliberate pe baza de reteta. De cele mai multe ori aceste medicamente provocau dependenta fizica, iar dupa ani de expunere organismul capata imunitate. In cazul pacientilor sai, se alegeau cu dependenta si cu aceeasi nevoie.
Avand in vedere numeroasele exemple ce pot fi gasite pe internet (situatii si povesti ale diferitor… drogati sa le spunem) cred ca gravitatea efectelor variaza de la individ la individ. Sunt asa-zisi “alcoolici functionali”, si tot asa sunt si “drogati functionali”.
Din nefericire, tot oamenii responsabili au de suferit. Doar pentru ca unii indivizi nu au auto-control, au un organism mai slab sau un psihic mai putin rezistent nu cred ca ar trebui sa fie privat un stat intreg de cele mai elementare drepturi individuale: ca acela de a decide singur ce substante vreau in organismul meu si de a plati pretul, daca acel pret merita in ochii mei.
de bun simt…trebuie sa ai bun simt ca sa gandesti asa despre droguri si nu studii criminalistice sau juridice, nici macar medicale…am si eu cateva observatii:
1. ro este inca in evul mediu dpdv al mentalitatii…a se vedea numarul de biserici vs. numar de facilitati pentru practicarea sporturilor…
2. in ro nu suntem in stare sa traducem legi- nu mai vorbesc de facut/aplicat legi…ex: interzicerea fumatului in locuri publice-cum arata legea in franta vs. cum arata in ro
3. avem exemplul Praga…unde a intrat in legalitate (de parca nu faceau destul turism si inainte)
4.pretul drogurilor in ro este unul dintre cele mai mari din lume…de ce ar renunta autoritatile la spaga care vine din aceasta zona a economiei subterane?
http://www.youtube.com/watch?v=cYll5ifYwcM&feature=related
este totusi un documentar facut de BBC
@Adrian Nu cred ca masura in care da dependenta substanta e cea care cauzeaza pericolul social, ci efectele pe care substanta le are asupra consumatorului. Fumatul excesiv nu te impiedica sa sofezi, supradoza de tutun nu te omoara si tot asa… Si chiar daca dependenta pentru tutun e mai puternica, raspunsul organismului cand incerci sa renunti e mult mai bland decat in cazul drogurilor.
@ionut Asta e o raționalizare. Cum rămâne cu alcoolul atunci? Cât despre răspunsul organismului când încerci să te lași de tutun, dacă ar fi așa cum spui, toată lumea s-ar lăsa.
Sunt suprins de numarul de articole pe bloguri tema legalizarii drogurilor din Romania in ultima vreme. De asemenea, sunt, in general surprins de reactiile cititorilor.
Surprins pozitiv, adica.
Imi place ca a inceput sa se discute aceasta problema si ca exista deja (multe) voci care aleg ratiunea si nu metodele primitive ‘daca nu stiu, interzic si tai capul’.
Eu cred ca drogurile au un impact major asupra societatii. Ca alegem sa observam asta sau nu, ca stim ca nu stim, totusi, substantele influenteaza puternic societatea – pornind de la cafea, alcool, nicotina, marijuana sau LSD, ele fac parte din sistemul sanguin al societatii si isi lasa amprenta in multe domenii.
Traind in Barcelona, pot sa relatez din ceea ce observ aici – consumul de marijuana este foarte raspandit si nu este considerat o infractiune. Rezultatul se vede chiar pe strazi – unde ai oameni extrem de colorati si multi cu idei foarte interesante si originale. Nu mai zic de petrecerile si fiestas, unde ai mii de oameni afumati care sunt pasnici si pozitivi.
Ori, marijuana nu este ilegala din cauza pericolului pentru sanatate. Nu la asta se gandeau acei care au facut-o ilegala si apoi au trimis copiii in razboaie.
Motivul pentru care marijuana sau LSD sunt ilegale, este pentru ca acei care le consuma devin ‘devianti’, nu se mai conforma tuturor normelor institutiei statale, pun la indoiala status-quo-ul, nu mai vor sa fie roboti in societate.
Asta este ‘pericolul’ acestor droguri si de asta sunt ilegale.
In final, cred ca societatea nu poate fi considerata libera, daca oamenii nu sunt liberi sa aleaga pentru ei ce consuma, ce gandesc, ce citesc, etc.
@Adi Da, sunt convins ca exista o legatura intre legalizarea armelor si nivelul de criminalitate, s-a facut si un documentar cu cifre si statistici. Nu spun ca e DOAR asta, dar clar conteaza f mult. Accesul facil la arme,inclusiv pentru adolescenti, duce la probleme majore. Repet, ce ma framanta pe mine este ca uneori oamenii nu pot decide pentru ei si pentru asta inclin (in Romania cel putin,fiindca suntem in urma cu mentalitatea cum spunea cineva mai sus) ca in RO inca sa nu fie legalizate. De cand s-a ‘legalizat’ consumerismul dupa ’89 uita-te ce au facut romanii…au ajuns sa nu stie de ei si sa supraindatoreze pt jeep-uri, case cu 15 camere, fara sa si le permita…si asa mai departe. si eu sunt tot liberal dar cateodata ma ingrozesc de ce decizii dupa ‘capul nostru’ putem lua…
P.S. daca omul ar sti sa ia decizii tot timpul de unul singur pentru binele lui si binele celor din jur nu cred ca ar fi nevoie de politie, guvern, justitie, armata,etc…dar deja filosofam…
@Adi Referitor la raspunsul tau pentru Victor, cred ca si drogurile afecteaza si pe ceilalti din jur nu doar pe tine (nu ca si in cazul armelor bineinteles) Ati stat vreodata intr-un cartier ‘rau famat’ cu drogati din Amsterdam sau alt oras? Ce ati prefera: sa stati intr-un cartier cu oameni care nu consuma droguri sau cu drogati? Nu am nimic cu ei, dar e bine sa vedem realitatea pura fiindca altfel putem deveni ipocriti….dupa ce locuiti intr-un cartier de genul, apoi discutam daca afecteaza si pe cei din jur…un amic a locuit acolo si repede nu mai doreste sa se intoarca…
Ca idee, mi-a spus un prieten ca in Danemarca a vazut un fel de ‘enclava’/district unde poti consuma legal droguri si sa faci ce vrei, sunt parinti care isi duc acolo copiii. E in mediu controlat, totul legal. Trebuie doar sa iesi ‘clean’ de acolo. Ala e ca un test…Dovada ca nu merge perfect la nivel de tara,e ca in Danemarca inca nu s-au legalizat drogurile…Dar ar fi o idee sa incercam asta in Romania pt inceput
Mi-e clar că sunt mulți oameni care nu sunt de acord cu mine în problema asta. E firesc și de respectat. E o problemă dificilă. Ce nu-mi place mie e faptul că multe din aceste opoziții nu se bazează nici pe analize, nici pe fapte nici pe argumente ci pe emoții profunde care apoi sunt raționalizate înapoi. Eu îmi întemeiez opinia pe argumentele prezentate în articol, adică:
1. Interzicerea drogurilor nu descurajează consumul, probabil dimpotrivă.
2. Interzicerea drogurilor alimentează crima organizată cu resurse uriașe iar crima organizată poluează toată societatea
3. Legalizarea drogurilor ar permite aducerea fenomenului sub control social, la fel cu alte fenomene pernicioase dar controlabile, cum ar fi alcoolul și tutunul
4. Legalizarea drogurilor ar elibera resurse uriașe, financiare și umane, spre a fi folosite în folosul societății nu contra ei, așa cum sunt folosite azi
Drept contra-argument aud:
– oamenii sunt iresponsabili (am zis eu că nu sunt?)
– consumul de droguri afectează și pe cei din jur (Eu nu văd cum. Efectul e datorat criminalității asociate acum cu consumul de droguri, nu consumului însuși. Dar chiar dacă afectează, cum schimbă asta argumentația de mai sus? Consumul de tutun nu afectează? Sau de alcool?)
– românii sunt nepregatiți pentru asta (sunt neprgătiți pentru orice, dacă e să o luam pe calea asta)
Chiar mi-ar plăcea să aud argumente contra, pentru că sunt sigur că trebuie să fie.
Nu zic ca e usor sa renunti la tutun, ca daca ar fi, cum zici si tu, toata lumea ar renunta 🙂 Cred doar ca organismul sufera mai mult in sevraj in cazul drogurilor puternice si probabil asta inseamna ca e mai greu sa renunti. Din fericire n-am trecut prin asta si doar imi dau cu parerea.
Iar tutunul este socialmente indezirabil pentru ca nu afecteaza doar pe fumator ci si pe cei din jurul lui, intr-un fel ca si armele. Daca nu m-ar deranja fumul pentru ca imi impute hainele si-mi afecteaza plamanii, n-as avea nimic impotriva fumatorilor. N-au decat sa-si cheltuie banii si sa-si strice sanatatea daca asta vor, dar sa plateasca asigurari de sanatate mai scumpe. Dar asta nu se intampla neaparat in cazul drogurilor si alcoolului pentru ca efectele consumului asupra altora nu sunt imediate.
Cat despre alcool, nu cred ca da dependenta la fel ca tutunul si drogurile. Pot sa beau un pahar de vin in fiecare seara, de fiecare data cu aceeasi placere pentru ca organismul nu creeaza rezistenta la consumul moderat, fara sa devin dependent. Nu poti sa interzici consumul alcoolului pentru toti doar din cauza ca unii nu pot sa se controleze. In schimb nu stiu daca poti sa consumi droguri puternice “moderat”.
In plus, consumul de alcool poate fi depistat foarte usor sufland in fiola si asta usureaza actiunea fortelor de ordine. Pe baza testului asta rapid se pot impune alte teste mai edificatoare. In cazul drogurilor cum ar trebui procedat?
@Ionut. 🙂 Hai să recapitulăm argumentația. Ai spus că drogurile nu sunt pericuoase pentru că dau dependență ci pentru că îți afectează capacitatea de judcată. Eu spun că asta e o problemă minoră pentru că a) tutunul dă mai multă dependență iar b) alcoolul afectează mai mult judecata decât drogurile.
dezavantaje:
– in inconstientul colectiv al romanilor exista un arhetip al otravurilor si este legat de arderea granelor si de navalirea turcilor. legalizarea drogurilor ar potenta in romani o panica aflata in stare latenta si la nivel inconstient. si ca dovada poate fi chiar reticienta aparent ilogica fata de ideea legalizarii drogurilor
– spui ca: “Rezolvarea unei probleme profunde (preocuparea pentru propria sănătate) prin metode superficiale (interzicerea comportamentelor care o afectează) este complet absurdă”
intr-adevar asa este. insa atat timp cat propria sanatate nu este o valoare personala suficient de puternica, trairea acestei valori nu va fi urmarita in detrimentul trairii altora mai puternice cum ar fi de exemplu atingerea unei stari de relaxare. mai ales in aceasta perioada romanii sunt stresati si nevoia trairii valorii numite relaxare ii va conduce usor la comportamente de genul consumului de droguri mai ales ca obtinand astfel o stare de relaxare isi inchipuie ca integreaza la nivel de meta-scop si o stare de sanatate mai buna. adica exact pe dos.
Argumentele dvs sunt logice si de bun simt si sunt argumentele care se vehiculeza de multa vreme prin mass-media internationala, vezi printre altele editia The Economist din 5 martie 2009. Un ultim articol descoperit de mine este pe blogul unui editorialist de la The Independent, disponibil la http://www.johannhari.com/category/Drug%20Legalisation
Nu doar in Romania exista aceasta inversunare (ipocrizie) a societatii precum si o lasitate din partea politicienilor. Desi avem mai aproape recent cazul Cehiei care a decriminalizat posesia de droguri, in Romania nici macar nu vom asista la o dezbatere serioasa. Asadar, in loc sa cheltuiesti banii in Romania, te duci si iti lasi banii la Amsterdam.
Atat in articolul dumneavoastra, cat si in unele texte din presa autohtona, exista neintelegeri in intelegerea (sic!) diferentelor dintre LEGALIZAREA drogurilor si DECRIMINALIZAREA acestora.
Drogurile a caror consum este decriminalizat sunt in continuare ilegale, iar pedepsele sunt in functie de cantitate si scopul utilizarii/ detinerii. Astfel, dozele mici, pentru consum propriu, sunt considerate abateri si nu cad sub incidenta penala.
=in Olanda=
“Possession of small amounts of cannabis for personal use has been decriminalized in the Netherlands. The sale of cannabis is technically an offence under the Opium Act, but prosecutorial guidelines provide that proceedings will only be instituted in certain situations.” – http://www.drugpolicy.org/global/drugpolicyby/westerneurop/thenetherlan/
=in Portugalia=
http://www.scientificamerican.com/article.cfm?id=portugal-drug-decriminalization
@Adi Eu, unul, nu fac nicio confuzie. Poziția mea e pentru legalizarea drogurilor, nu decriminalizarea lor. Acum, sigur, decriminalizarea ar fi un prim pas. Unul care, însă, nu ar rezolva mare lucru și prin asta ar putea semnala faptul că legalizarea e o idee proastă. Atâta vreme cât sursa drogurilor e în continuare ilegală și nereglementată problema rămâne fix cum a fost. Faptul că unii vor fuma iarbă în public mai degrabă decât pe șest nu schimbă natura fenomenului. Cred că trebuie o inițiativă mai curajoasă și mai radicală.
“românii sunt nepregatiți pentru asta (sunt neprgătiți pentru orice, dacă e să o luam pe calea asta)”
contra-argumentezi printr-o generalizare si o denominare ceea ce contravine prezumtiei de logica a discutiei.
pt ca tu doresti schimbarea, dovedeste ca romanii sunt pregatiti pentru asta. si un prim pas ar fi sa arati ca impotrivirea pe care o au in acest moment fata de legalizarea drogurilor este un efect a orice altceva in afara de nepregatirea lor la aceasta schimbare.
consumul de droguri afectează și pe cei din jur (Eu nu văd cum. Efectul e datorat criminalității asociate acum cu consumul de droguri, nu consumului însuși. Dar chiar dacă afectează, cum schimbă asta argumentația de mai sus? Consumul de tutun nu afectează? Sau de alcool?)
Asta e prea de tot. Consumul de droguri distruge relatiile inter umane, deseori inter-familiale, aflate oricum la un all time low.
Criminalitatea asociata consumului afecteaza deocamdata romanul mediu ca si incalzirea globala. Ea exista, fara doar si poate.
A compara efectele anti sociale ale tutunului/alcoolului cu cele mai sus mentionate… e dovada unui spirit glumet.
Rezolvarea unei probleme profunde (preocuparea pentru propria sănătate) prin metode superficiale (interzicerea comportamentelor care o afectează) este complet absurdă. Prin analogie (na, suntem logici) redistribuirea resurselor in societate e o chestie muuult mai profunda. Pai ce facem, interzicem furtul acum ? Deci deja stim ca politia duce o munca…absurda. In plus, drogatii fura pt. a-si asigura doza.
Propun tratarea aspectelor la pachet si decriminalizarea amandurora, insa doar in aceste conditii.
Nicotina da, intra-devar, mai multa dependenta decat THCul. Nu exista studii concludente in acest sens, de genul celor facute in privinta efectelor saririi de la etajul 10, da’ hai fie. (Dar nu vad relevanta, ca vorbeam de de-criminalizare, nu de avantajele consumului de droguri in raport cu fumatul:)).
Oare din acest motiv un fumator se lasa mai greu decat un drogat…?
Dle Stanciu, ma simt tinar cand va citesc. Pe bune, iubeam genul asta de metoda de filtrare a realitatii in liceu. La sfarsitul discutiilor mereu iesea bine.
Salutare,
Nu inteleg cum poate fi marijuana interzisa si nu numai ,este si foarte respinsa de societate, desi se stie ca nu s-a inregistrat niciun deces in urma consumului dar aceste asa zise droguri legale se vand fara probleme desi deja au fost inregistrate mai multe decese .Tara asta functioneaza pe “dos” ,nu numai ca legalizare “ierbii” v a scadea consumul tuturor drogurilor dar v a aduce si foarte multi turisti in aceasta tara pe care nimeni nu se inghesuie sa o viziteze si inplicit foarte multi bani la buget.
@Cezar. “Consumul de droguri distruge relatiile inter umane, deseori inter-familiale, aflate oricum la un all time low.” – Nu sunt de acord.
Relatiile inter-umane (chiar si cele din interiorul unei familii 🙂 )sunt vulnerabile in fata oricarei schimbari ce are loc in oricare dintre indivizii implicati. Te poti instraina de un prieten din copilarie pentru ca unul din voi decide ca se identifica mai bine cu alta subcultura muzicala sau poate din cauza valorilor morale diferite; te poti instraina de parinti pentru ca nu sunt de acord cu studiile pe care doresti sa le faci, cu profesia aleasa, cu partenerul sau partenera ta de viata, cu orientarea ta sexuala sau, de ce nu, cu convingerile religioase. Nu numai drogatii sunt ursuzi singuratici.
“Pai ce facem, interzicem furtul acum ?” – E posibil sa ma insel, dar cred ca ne-au luat-o altii inainte aici…
“In plus, drogatii fura pt. a-si asigura doza.” – Nu e adevarat. Problema este pusa la modul general. Nu toti drogatii fura pentru a-si asigura doza. Unii drogati lucreaza (chiar legal). Isi cumpara doza din salariu.
“Nicotina da, intra-devar, mai multa dependenta decat THCul. Nu exista studii concludente in acest sens…” – E trist cu cata usurinta se pot face afirmatii false… E suficient sa “dai un search” si gasesti zeci sau sute de surse de informare. Asta e un exemplu “banal”:
http://www.saferchoice.org/content/view/24/53/
Sunt fumator de tutun de 13 ani. Din pacate mi-e mult mai greu sa nu fumez tutun decat iarba. In cazul meu (si al catorva dintre prietenii mei) dupa 3-4 zile intervine dependenta fizica de tutun. Efectul de “withdrawal” pe care il resimt dupa aproximativ 72 de ore fara tutun este atroce. Nu am probleme sa nu ma droghez saptamani sau luni intregi, dar daca nu fumez tutun o zi incep sa ma comport ca un “drogat”.
In privinta alcoolului si a efectelor sale asupra relatiilor inter-umane: am doi alcoolici in familie. Ambii sunt persoane trecute de 45 de ani. Ambii si-au distrus relatiile cu familia din cauza dependentei de alcool.
Oricum, e incurajator sa vezi o problema destul de complexa abordata din perspectiva unui pre-scolar.
@Bogdan: Motivul principal al reticientei romanilor fata de acest subiect este lipsa de informare, sau mai bine zis lipsa de interes fata de informare caracteristica multora, combinata cu dezinformarea cu care sunt bombardati zilnic de mass-media.
E suficient sa citesti articole, sa vezi documentare, efectiv sa nu iti mai infunzi urechile in fata realitatii.
Mentalitatea asta… medievala as spune poate fi interpretata, intr-adevar, ca o dovada clara ca “nu suntem pregatiti”, dar… e oare “logic” sa tii pe loc schimbarea, mai exact evolutia pentru ca unii nu vor sa deschida ochii?
@Cristi: “E suficient sa citesti articole, sa vezi documentare, efectiv sa nu iti mai infunzi urechile in fata realitatii.”
e necesar, dar nu si suficient. e vorba de convingeri foarte puternice ale caror radacini stau in adancimea inconstientului. informatiile despre care vorbesti se adreseaza doar constientului. e nevoie de mult mai mult pentru schimbarea convingerilor legate de droguri. e un proces care nu presupune simpla votare a unei legi in monitorul oficial.
de fapt din aceasta cauza dezbaterea de aici a subiectului este superficiala: pentru ca tine cont doar de constient. de fapt contrele puternice pe subiectul legalizarii drogurilor vin din zona inconstientului, tocmai de aceea contra-argumentele sunt atat de greu de reperat si atunci cand sunt reperate sunt atat de usor de combatut in plan constient. sunt lumi diferite, legi gravitationale diferite.
@bogdan Și eu sunt de acord că discuția asta e sterilă și superficială tocmai pentru că pune rațional o problemă care de fapt se tranșează emoțional pentru majoritatea oamenilor. De aici și inconsisența argumentațiilor. Pentru că ele de fapt nu sunt argumentații ci raționalizări ale unei convingeri iraționale. Și nu spun asta peiorativ, toți avem convingeri iraționale. Dar nu pot să nu mă întreb de unde vine convingerea asta oarbă și cum de ea se manifestă așa de discriminatoriu doar împotriva unor otrăvuri și nu a altora. Poate că unii dintre cei care sunt în poza asta irațională or să ia un pas înapoi și își vor pune întrebări…
@adrian. da, din perspectiva aparitiei de intrebari, discutia este eficienta.
“Dar nu pot să nu mă întreb de unde vine convingerea asta oarbă și cum de ea se manifestă așa de discriminatoriu doar împotriva unor otrăvuri și nu a altora”
ar fi faine niste experimente cu persoane fumatoare care sunt contra legalizarii drogurilor, in sensul de vazut cum isi reprezinta intern tigarile si cum drogurile. e clar ca au reprezentari diferite din moment ce au emotii atat de diferite. cred ca ar putea fi observat un tipar la aceste persoane si de aici ar putea fi startat si un proces de schimbare a convingerilor. sigur, vorbim la nivel teoretic.
@Adi. Eu cred ca si tu esti in sfera emotionalului si a imposibilului.
Dupa cum s-a vazut, unele tari sint mai permisive in ceea ce priveste consumul si posesia de droguri usoare. Asta nu inseamna insa ca au legalizat drogurile. Ai vazut tu pe undeva sa gasesti LSD, cocaina sau opium, heroina sau metadona la liber. Nu cred ca exista pe undeva.
Toata prezentarea ta, interesanta si cu argumente de business si sociale in regula, se bazeaza insa pe o premiza inexistenta in lume. Si anume faptul ca oamenii din diverse medii si clase sociale vor fi de acord cu vinzarea tuturor drogurilor in farmacii, cu controlul profitului din aceste vinzari de catre stat si cu cultivarea lor in loc de rosii, griu sau rapita. Greu de crezut. Nu zic ca mentalitatea lor este OK ci doar ca va fi foarte greu de schimbat. Uite numai recent ce a spus Vaticanul cu privire la Avatar. Ce crezi ca ar zice de legalizare?
Mai mult: in cazul legalizarii trebuie pus la punct un sistem care sa nu permita supra dozajul. Sa zicem ca acest sistem poate fi implementat. Ce te faci insa cu cei care sub dependenat vor mai mult si astfel ajung la supra doze? Vor merge probabil sa cumpere de la dealerii ilegali.
In ceea ce priveste crima organizata sa nu crezi ca legalizarea drogurilor va face sa dispara criminalitatea. Dimpotriva, se vor concentra pe alte activitati, poate nu atit de profitabile dar in mod cert mult mai periculoase pentru noi.
Despre Romania am dubii ca ar putea exista o mentalitate colectiva atit de avansata incit sa accepte legalizarea unor droguri usoare si astfel sa avem unele avantaje. Noi nu avem minte sa facem o lege simpla bine de la un cap la altul.
Una peste alta cred ca legalizarea tuturor drogurilor este inca o utopie desi mi-ar placea sa vad o lume ca cea descrisa de tine.
@Bogdan: Poate ca nu e suficient. Poate ca intr-adevar, rationalizarea nu aduce neaparat si o schimbare de atitudine. Totusi, asta nu e o problema de abordat doar dpdv psihanalitic.
Inteleg ca privesti teama unora ca pe o fobie. Din cate stiu din domeniul asta, simbolul “drog” devine amenintator fie in copilaria timpurie, cand absorbi informatia din jur si nu o treci prin propriile filtre, fie ulterior, de obicei in urma unei experiente traumatizante.
Eu personal cred ca in ambele cazuri tot in “constient” e solutia. Simbolul “drog” trebuie disecat, scos efectiv din asocierile in care se regaseste.
@Adrian Stanciu: e o discutie sterila si inutila, ca orice incercare de a progresa in interes “general”. Dar e si o ocazie binevenita de a-ti sustine convingerile, chiar si intr-un mod idealist…
Persoanele care privesc situatia pur emotional sunt in general cetatenii.
Oamenii politici responsabili pentru situatia in discutie in schimb, privesc situatia pur rational: numar de alegatori pierduti/castigati… efectiv reclama pozitiva/negativa si implicit sanse de a “urca” sau a “cadea” pe scara… ierarhica sa ii zicem.
Ma bazez pe argumentatia sustinuta de cei in discutie, si pe informatiile false sau incomplete pe care le declara.
@Mircea Nu sunt în sfera emoționalului, dar sunt în cea a imposibilului. În general, pe blogul ăsta, nu argumentez pentru idei care se pot aplica ci care ar merita să fie aplicate. Diferența e chiar cea despre care pomenești și tu. Există o mulțime de idei utile dar care nu se pot aplica pentru că oamenii le resping fără să gândească. Îmi tot spun că dacă stârnim cât mai multe dezbateri din astea unele idei pot începe să aibă tracțiune. Dacă ar fi să fac o campanie pentru legaizarea drogurilor, cu siguranță aș face una mai puțin radicală care să poată avea măcar și minime șanse de succes.
Adrian, de acord.
Glumind puţin, oare n-ar merge aceeaşi teorie pentru autostrăzi? Să le declarăm ilegale şi să aşteptăm.
@Cristi “Eu personal cred ca in ambele cazuri tot in “constient” e solutia. Simbolul “drog” trebuie disecat, scos efectiv din asocierile in care se regaseste.”
teoria spune ca daca la nivelul constientului exista argumente logice propice schimbarii si daca totusi schimbarea nu este aleasa, inseamna ca exista o parte din inconstient mult mai puternica decat partea constienta si care are “argumentele” sale de a se opune schimbarii. la nivel de individ exista tehnici relativ simple de a orienta partea constienta si cea inconstienta in aceeasi directie, insa in cazul legalizarii drogurilor, unde e vorba de o intrega natiune, pe moment problema ma depaseste…
“Sunt fumator de tutun de 13 ani. Din pacate mi-e mult mai greu sa nu fumez tutun decat iarba. In cazul meu (si al catorva dintre prietenii mei) dupa 3-4 zile intervine dependenta fizica de tutun. Efectul de “withdrawal” pe care il resimt dupa aproximativ 72 de ore fara tutun este atroce. Nu am probleme sa nu ma droghez saptamani sau luni intregi, dar daca nu fumez tutun o zi incep sa ma comport ca un “drogat”.”
Dupa 3,4 zile intervine dependenta de tutun ?! Sa fii sanatos, mie mi-a luat vreo 2 ani pina sa ma hotarasc sa devin un fumator, hai sa zicem, mediu. Dupa care m-am lasat de cateva ori pentru multe luni de zile. Fara probleme deosebite, pentru, muncind 12 ore pe zi, eram f. ocupat.
Jeluirea efectelor nocive ale abuzului de tutun/alcool, in raport cu cele ale drogurilor (apropo, stiti ca nu exista droguri usoare, doar droguri) e stranie.
Eu am fost (cel putin) bautor zdravan si stiu o chestie simpla, simpla de tot. Dublarea, triplarea dozei de alcool nu ofera alt tip de senzatii decat doza initiala. Mahmureala, indiferent de nivel, e tot aia. Nimeni nu se asteapta la viziunea Paradisului din partea celei de-a doua sticle de coniac. O bei daca nu tii la sanatate.
Insa, am auzit ca pe undeva fiecare tip de drog iti ofera altceva. Eu, daca as tine neaparat sa mai fac (inca) o prostie la viata mea, as trece bucuros de la iarba la heroina
,apoi la pastile (daca mai este viata dupa heroina,ma rog, am auzit ca nu prea) sau mai stiu eu ce. Un drogat are cea mai buna motivatie sa se infunde tot mai adanc, pentru ca… merita. Nu e cazul tau,pentru ca esti un om inteligent.
Ca sa ne intelegem, desi treaba e simpla. Drogul ofera motivatie calitatea intai. Un Martell V.S.O.P. ma trimite direct intr-o mare plictiseala, in raport cu anestezia placuta resimtita de varu-meu in Amsterdam anul trecut.
“Nu toti drogatii fura pentru a-si asigura doza”. Evident. Cata vreme nu treci la droguri adevarate, scumpe… Nu e o invitatie! Nu ma intelege gresit! Apropo…intr-o tara unde scumpirea…kilului de cascaval te rupe la buzunar…nu ti se pare ca….orice drog devine o cheltuiala ? …cat da un fumator de kent intr-o luna ? 300 roni ? Cat e venitul per bucurestean? 2000 roni… Probabil sunt off-topic!
In orice caz, este iarasi irelevant cine si cat da (depedenta). Hai sa-l luam pe autorul blogului in serios cand pretinde ca discutia este despre dezincriminare. Nu despre beneficiile drogurilor “usoare” vs. tutun/alcool. Corect ? Pentru ca cele 2 subiecte n-au nici o treaba.
@Cezar: Din post-urile tale am inteles ca esti anti-legalizare. Am citit argumentele tale si am contra-argumentat tot ce nu sta in picioare. Cred ca ce am scris in post-ul de mai sus este relevant, cel putin in privinta argumentelor tale, daca nu in contextul legalizarii drogurilor.
@Bogdan: Tot dpdv teoretic pun si eu problema. De ce nu ar merge o “educare” a inconstientului colectiv? Stiu ca e tot o rationalizare, dar eu cred ca foarte multi oameni nici macar nu inteleg exact ce inseamna “drog”.
Sunt pentru legalizarea drogurilor, in special a celor usoare, dar sustin si ideea legalizarii tuturor drogurilor. Pe langa argumentele pro aduse de Adrian Stanciu legalizarea drogurilor cred ca este propice evolutiei umane, la nivel de specie. Fiecare individ ar fi pus “fata in fata” cu alegerile sale si cu consecintele acestor alegeri.
@Cristi “De ce nu ar merge o “educare” a inconstientului colectiv?”
probabil ca se poate, dar nu stiu cum. stiu ca baze teoretice exista, stiu ca s-au facut tot felul de experimente care cu sau fara intentie ating acest domeniu (de ex: http://www.wowzone.com/monkey.htm), insa nu stiu nicio tehnica specifica. poate stiu rusii 🙂
Sunteti de parere ca societatea este informata corect si complet in privinta drogurilor?
Credeti ca “romanul” de rand poate trage o concluzie informata in privinta avantajelor si dezavantajelor legalizarii?
inca 2 argumente contra:
1. suntem de acord ca societatea nu este informata suficient in privinta drogurilor. ei bine, argumentul contra ar fi exact costurile deloc neglijabile ale campaniei de informare despre efectele negative ale drogarii (atat inainte de decizia legalizarii, dar mai ales dupa legalizare – probabil lejer cativa ani)
al doilea argument contra e despre temeri.
pornesc de la exemplul concret al industriei construite in jurul sarcinii si a nasterii. temerile privind propriul copil sunt comercializate ilogic de scump. si totusi gasesti pretul drept corect (oricat de informat ai fi) din moment ce-l platesti. pe de alta parte, temerile generate de gandul ca exista riscul ca propriul tau copil sa devina un dependent sunt temeri poate si mai mari. prin urmare, e extrem de probabil sa se formeze o noua industrie care sa comercializeze aceste temeri. va fi o industrie care ne va costa scump, indiferent de cat de informati vom fi. nu ne vom permite riscul. avem emotii.
🙂 Valeu, ce spirala de argumente si contra-argumente fara nicio finalitate. Mie mi se pare ca Adrian vorbeste de mere, si ceilalti vin cu contra-argumente legate de pere. De aici, si talmes-balmesul pe care il percep.
E usor sa dai cu pietre in ceva ce nu intelegi – de altfel, cred ca e prima reactie pe care o au oamenii cand se trezesc brusc si direct pusi in fata unei situatii care le provoaca un disconfort personal.
Sunt “amenintat”, deci trebuie sa ma apar, prin orice metode. De aici si contra-argumentele pur emotionale, prezentate rational. Pur si simplu, eu cred ca multe contra-argumente de mai sus reflecta fix faptul ca nu a fost facut niciun efort de a intelege punctul de vedere al autorului.
Sunt destul de convins ca si ceea ce am zis eu aici va suferi aceeasi denaturare. De fapt, pot face chiar eu exercitiul acesta :):
@Adrian Oane.
“E usor sa dai cu pietre in ceva ce nu intelegi – de altfel, cred ca e prima reactie pe care o au oamenii cand se trezesc brusc si direct pusi in fata unei situatii care le provoaca un disconfort personal.”
Eu cred ca tu nu intelegi Adrian Oane. Argumentul tau e bun, dar nu are nicio relevanta pentru ce discutam noi aici. Eu stiu persoane care sunt calme cand sunt in situatii inconfortabile. Si, in plus, se scrie “comfort”, nu confort. Oricum, nici macar nu ai vorbit despre subiectul de aici si ne contrazici pe toti cei care am oferit argumente, am citat studii si am oferit linkuri despre documentare, sau ne-am gandit la posibilele reactii ale societatii.
Raspunsul meu e sec si simplu: Poate ca da, aveti dreptate: poate nu inteleg.
Atunci de ce nu il intrebati pe Adrian Stanciu de ce crede el ca va functiona solutia lui? Pe ce se bazeaza? Unde sunt punctele slabe ale argumentatiei lui? Probabil pentru ca deja a raspuns la aceste intrebari in articol.
Sau poate ca da, poate ca nu inteleg eu. 🙂
Adrian, si mie imi placea intr-o perioada sa joc sah de unul singur. Dar macar n-o faceam in public. Ar fi fost prea batator la ochi ca orgoliul meu vrea ca eu sa par destept in orice situatie 🙂
Orice “business” implica niste costuri. Beneficiile (doar cele economice) sunt imense si ar putea acoperi cu usurinta costurile. Stimulul cauzat de legalizare ar fi simtit in majoritatea sectoarelor economice. Ar stimula turismul, vanzarile unei game destul de largi de produse, ar aduce noi taxe, degi bani la stat, ar permite crearea de locuri de munca, dezvoltarea cercetarii, ar permite productia unor bunuri noi, ar da acces la materii prime ce nu pot fi exploatate acum.
Acestea sunt doar cateva exemple.
Iar temerile… cele mai multe sunt foarte similare cu povestea cu drobul de sare a lui Creanga…
@bogdan.
🙂 Interesanta observatia. Ma asteptam la un contra-argument ceva mai logic, nu la un atac la persoana, la un comportament pe care il percep pueril si imatur.
Te astepti ca prin “degradarea” mea de fapt tu sa apari in ochii celorlalti mai destept, ca “m-ai prins”? In cazul acesta, te declar castigator: eu sunt mai prost decat tine.
Paradoxal, partea buna a raspunsului tau pentru mine e ca am inteles ca nu am transmis mesajul suficient de clar. Si asta e responsabilitatea mea, intr-adevar.
Restul, orgoliul si ce mai vrei tu, raman doar la nivelul perceptiei tale. Imi stiu destul de bine valoarea, si, neintamplator, nu e redata de comparatia cu alte persoane sau factori externi.
Si, am mai invatat ceva aici si acum: daca intru intr-o cearta, nu castig nimic, chiar daca castig cearta.
Cf. interesantului link oferit de Cristi, fumatorul bivalent, aflu cat de expus sunt pericolelor si nu stiam. Evident, nu ma bucura catusi de putin sa aflu.
De pilda, acum imi explic cele 4 cafele pe zi, fara de care nu prea functionez. Pt. ca dependenta creata de cafeina e dubla fata de iarba verde de acasa. Mai mult, dracii pe care ar trebui sa-i resimt cand se intampla sa scad doza sunt si ei…dubli fata de cea resimtita de pufaitori. Marturisesc ca habar n-aveam ca exista termeni de genul “dependence”, “withdrawal” raportati la…cafea. Si cand te gandesti ca astia vand espressoare la liber. In plus, la munca te droghezi gratis.
Mai mult, efectele heroinei sunt doar de 3-4 ori, in medie (luand in calcul cele 5 criterii ale interesantului studiu) mai GRAVE decat cele ale sarmanei mele cafele.
Cred ca voi consulta un medic, nu se poate una ca asta.
@Adrian. daca n-ai fi raspuns as fi zis ca uite domnule unul care chiar actioneaza politically correct, nu doar vorbeste… 🙂
@ Cezar: http://www.flatearthnews.net/footnotes-book/page-28-heroin/whats-wrong-war-against-drugs
E surprinzatoare atitudinea ta. Nu inteleg cum o persoana inteligenta nu cauta singura informatii noi. Sigur nu stai in linkurile interesante de aici.
De asemenea, sunt sigur ca poti cauta si tu date clare pe care sa te bazezi…
Instructiv noul tau link.
“The core point is that the death and sickness and moral collapse which are associated with Class A drugs are, in truth, generally the result not of the drugs themselves but of the blackmarket on which they are sold as a result of our strategy of prohibition.”
Cred ca am pierdut suficient timp cu problema.
@Adrian Stanciu: Cum vedeti o realizare a legalizarii? Cum ati proceda? Ce ati face efectiv?
@Cristi Nu știu să răspund. Nu văd nicio cale practică. Atâta vreme cât opinia publică e oarbă și surdă despre subiectul ăsta nu văd vreo posibilitate. Scriu despre el, ca și despre altele, în speranța că dezbaterile civilizate pe un forum de idei vor ajuta la mai buna ei înțelegere, de către toate părțile implicate.
Eu cred cu tărie că multe, cele mai multe chiar, din problemele societății au soluții, dacă cineva are curajul să le aplice. Mai toate soluțiile presupun, însă, îndepărtarea curajoasă de status-quo, asumarea unor riscuri și/sau a unor scăderi de performanță pe termen scurt. Motivul pentru care lucrurile sunt încremenite în tot felul de modele strâmbe este că nimeni nu e dispus să-și asume vreuna din încercările de mai sus. Motivul e și lașitatea celor ce decid, dar și lipsa de înțelepciune și toleranță a societății care-i pune acolo.
http://www.huffingtonpost.com/paul-armentano/cbs-corporation-bans-ad-c_b_457094.html
suna cunoscut?
Din păcate, nu numai că sună cunoscut, dar guvrenul României tocmai a extins lista drogurilor la ciuperci, salvie, și nu mai știu ce drăcării. Incredibil!
Cred ca guvernul incearca sa dea o lovitura bucatariei autohtone prin includerea salviei pe lista. Personal, ma indoiesca ca d-na Clara Popescu stie ce specie de salvie vizeaza.
Presupunand ca stie, ma intreb cum va face diferenta intre salvia de pus la friptura si salvia “periculoasa”…
Funny:
http://www.yale.edu/yfp/archives/93_5_bake.html
http://www.truthtree.com/Nutmeg.shtml
Pe asta cand o ilegalizam?
@Adi. Am inteles gresit.
Intr-adevar ai dreptate: pentru sanse reale de succes ar trebui gasita o formula care sa poata fi acceptata.
Insa, dupa cum aud la radio ca la stiri nu prea ma mai uit, circarii astia de guvernanti au interzis substantele etno-botanice. Sa mori de ris: cu efect retro-activ! Vorba baiatului meu mare: “Niste bagabonti”.
Mai bine ar lasa totul la liber, ca sa fiu si eu high in timp ce conduc prin Bucuresti. Asa poate rid de gropi in loc sa le injur.
eu cred ca cel mai periculos drog e tutunul, si de fapt – periculos este faptul ca se vinde legal desi nicotina e numarul 1 pe lista drogurilor care dau dependenta, pe langa tratamentul chimic al tigaretelor.
Sa zicem , tigaretele sunt oribile, alte produse gen tutun de pipa sau trabucuri ar fi o forma de a te droga costisitoare si pentru cei bogati si nefericiti.
Tigaretele cu tutun sunt cea mai oribila inventie pentru ca toata lumea are acces la rahatul asta si mai ieftin.
Beleaua este avertismentul “noi v-am zis ca va dauneaza”, si mascarada cu campaniile anti-fumat si tratamentele oferite de ii fac pe fumatori (si in mod incorect) sa se simta niste bieti handicapati si labili psihic desi tot aceleasi organisme de stat/comerciale le-au vandut legal mizeria.
deci inainte sa vorbim de acele droguri mai usoare, mai bine am vorbi de ucigasul nr 1 si anume tutunul, si de ce ramane totusi legal si de ce se scot din legalitate ierburi mult mai putin nocive si mult mai putin periculoase in ce priveste crearea de dependenta.
Sunt un aticomunist convins, dar …. In China de exemplu, pedeapsa pentru detinerea, vanzarea sau consumul de droguri este pedeapsa capitala. Si …. da rezultate, mai bune decat orice tipuri de legi bazate pe analize psihologice sofisticate …
@Dan Si asta nu te tulbura deloc? Faptul de a lua viata unui om pentru ca fumeaza nu stiu ce ti se pare in regula???
Salut! Teoria suna bine, dar nu sunt foarte convins ca o legalizare a drogurilor nu ar creste rata consumului. Odata ce le legalizezi, devin mult mai accesibile, societatea le aproba, deci nu e chiar asa rau daca ti-ai lua. Asa ar gandi un adolescent. Eu nu am consumat niciodata droguri, dar daca s-ar vinde jos la tutungerie probabil ca intr-o zi cand as fi mai deprimat m-as duce sa incerc o doza. Asa insa, e ceva ce ma retine, de legatura cu astia care vand droguri nici nu vreau sa aud, etc. Pe mine oricat s-au straduit parintii sa ma invete sa nu e bine sa fumezi, eu tot am fumat vreo 8 ani (toata perioada liceului si cea a facultatii). De ce? Pentru ca imi puteam cumpara tigari oricand din fata scolii, asa cum facea jumate de scoala. Treaba cu drogurile fiind ilegala mi s-a parut din alta zona, mai periculoasa. Nu cred ca tigarile sint mai periculoase decat heroina. Gandeste-te numai la faptul ca supradoza de tigari nu poti lua (daca nu-ti mai vine sa fumezi, te opresti), dar de heroina da. Si e mortala.
Am citit acum motto-ul: “Daca vrei sa schimbi lumea, schimba-te pe tine intai.” Eu as zice altfel: “Daca vrei sa schimbi lumea (in bine), las-o balta. Te chinui degeaba si nu-i pasa nimanui.”
scuze, sunt offtopic
Evolutia si civilizatia au migrat de la est la vest. Se pare ca peste Romania au preferat sa “sara”….