Prima pagină » Modelul grec

Modelul grec

Politicile noastre publice sunt dominate de modele. Am preluat tale-quale modelul francez în zorii modernității statului român. Apoi Carol I a adus câte ceva din modelul german, pe ici pe colo, prin părțile mai degrabă ne-esențiale. A urmat apoi marele experiment al modelului sovietic, urmat de variațiunea lui sub-umană, modelul nord-coreean. După revoluția-model a urmat o perioadă de panică și de căutare de noi modele. Ca o găină fără cap politicienii noștri se agitau fără direcție în căutarea unei noi idei de împrumut. O vreme chiar au încercat să se aventureze fără una, lansând tema atât de ridiculizată a “democrației originale”. Au abandonat-o repede ridicând întâi în slăvi modelul suedez al statului ultra-social, revenind apoi la bunul și încercatul model francez centralist-etatist înainte de a se abandona cu arme și bagaje unui banal model european generic, impus de “aquis communautaire” și de salturile mortale pe spate pe care bietul nostru stat a trebuit să le facă pentru a părea suficient de civilizat încât să fie primit la masa bucatelor alese, europenești. În toată tevatura asta am omis să urmărim și să ne inspirăm de la singurul model cu adevărat relevant pentru noi. Modelul grec.

Grecia își datorează relativa prosperitate pe de o parte unei naturi generoase dar mai ales unei poziții geo-strategice și unei moșteniri culturale care au făcut-o un pion esențial pe tabla de șah a războiului rece, un pion de neabandonat lăcomiei lui Stalin. Grecia a trebuit mereu și a fost mereu salvată. Câteodată de alții, dar cel mai adesea de ea însăși. În 1981, în ciuda opoziției unor state fondatoare, Grecia a fost admisă în Uniunea Europeană. A urmat ceea ce Wikipedia numește o perioadă de înflorire și creștere, alimentată generos de bani europeni. În doar zece ani țara s-a umplut de ferme de porci, finațate nerambursabil de SAPARD, amplasate în locații stupefiante pe malul mării în care erau crescuți 10 porci într-o cocină de lemn, de către un fermier care avea musai nevoie pentru asta de o mare vilă cu piscină și cu vedere la mare. Până la Olimpiada din 2004, în ciuda noianului de bani europeni, Grecia nu avea decât vreo 70 km de autostradă, făcuți cu mari sacrificii. În schimb avea un stat uriaș, plin de nepoți și de nepoate și o clasă politică condusă dinastic de familiile Karamanlis și Papandreou. Pentru a susține acest stat enorm și ineficient, un electorat indolent, cârcotaș și mereu dispus să lase pe altcineva să se ocupe de problemele lui a fost mituit cu sume de bani sub formă de pensii, salarii sau beneficii de tot felul. Pentru că, însă, poporul grec e un mare practicant al sportului gânditului cu două creiere, doar o mică parte a populației, (care mai recent a început să se identifice pe sine drept “vlahas”, în taducere “tâmpiți”) plătesc taxe. Restul se răzbună pe soartă fentând fiscul care mai de care mai voios. În 30 de ani de progres, asta a dus la o datorie externă binișor mai mare decât PIB-ul țării, adică peste 300 mld EUR! În 1981, când a intrat în UE, Grecia avea un PIB/capita de 80% din media europeană. Când a intrat în zona euro, în 2001, a serbat cu fast 20 de ani de Uniune, ocazie cu care a constatat cu mândrie că PIB-ul crescuse până la … 80% din media europeană. Dar nu e nimic, Institutul de Prognoză al Greciei a analizat perspecitvele de creștere și se așteaptă ca peste 20 de ani Grecia să aibă un PIB de, ați ghicit, 80% din media europeană. Dacă o avea noroc.

Pe tot parcursul acesta dezastruos, Grecia a reușit performanța aproape fără egal de a pierde poziția de destinație turistică numărul unu a Europei mai întâi în fața Spaniei, apoi a Turciei și apoi a mai cui a vrut să o ia. Toată țara a construit în demență dar fără vreo noimă, fără strategie și fără direcție tot felul de facilități turistice eclectice și eterogene. Ca un simplu exemplu, Grecia, țară de marinari și eroi mitici, are 19 marine, dintre care 6 în jurul Pireului și 10 în Golful Saronic (deservind deci protipendada de fițe a Atenei, nicidecum vreun turist), cu un total de cca 5000 de locuri. Insula Santorini, de pildă, perla Mediteranei din arhipeleagul Cycladelor, nu are nici una, mai precis are una care e în construcție de vreo 25 de ani. Croația, unde navighez eu, are peste 50, dintre care vreo 30 construite în ultimii 15 ani, cu cca 20,000 de locuri.

Nu în ultimul rând, grecul de rând are foarte bune explicații pentru starea lucrurilor. De vină este….. nu ghiciți nici într-o mie de ani …. Uniuneaaaa Europeanăăăăăăă. Da, da, chiar ea, cea care ne-a dat miliarde de care ne-am bătut joc, chiar ea pe care am păcălit-o cu cifre măsluite ani și ani de-a rândul ca să intrăm în Pactul de Stabilitate și apoi în zona euro, și apoi, dacă tot ne-am făcut mâna, și ulterior, nu că ne-ar fi dat afară, că nu aveau cum, dar ca să nu se mai amestece în trebile noastre. Să-și vază Europa de trebile ei.

Euro însuși e o coțcărie a Europei ca să-i înrobească (ce dacă au înșelat și au mințit ca să fie lăsați să-l adopte, a fost o greșeală), i-a făcut necompetitivi, nu au mai putut să devalorizeze drachma cu 100% într-un an ca Guvernul să ia înapoi cu cealaltă mână ceea ce  dădea în neștire cu prima. Și evident, cel mai de vină sunt guvernul și clasa politică care-i mint și-i manipulează. Noi, ăștia, oamenii mici, ce vină avem? Ca în balada lui Topârceanu: “Și se-ntreabă fără noimă/ Ce-ai cu noi, bă?/ Pentru ce să dăm cu var?” De ce să ieșim la pensie mai târziu, de ce să acceptăm reduceri de posturi în administrație, sau salarii mai mici, sau, în general, de ce să trăim cât ne e plapuma? Să plătească nemții ăia că destul ne-au jecmănit.

Dar, iată, că nemții nu mai vor să plătescă. Și soarta întregii zone euro e acum în balanță. Iar Grecia ajunge, din nou, față în față cu consecințele propriei iresponsabilități. Și, din nou, cineva va sări să-i salveze (după cum se și întrevede), cartoful fierbinte se va pasa următoarei generații de “vlahas”, el între timp devenind un fel de dovleac. Până la următoarea criză.

Sounds familiar??

4.7/5 - (20 votes)

30 comments

  1. Manu says:

    :)) norocul nostru ca nu avem si noi o natura generoasa, o pozitie geopolitica si o istorie asemenatoare cu a Greciei, ca am ajunge la fel!!!

    In acest mod simplu, 80% din PIB-ul European si autostrazi reprezinta o “viziune si o strategie – care este” 🙂 pe termen lung. De acum incolo guverenele noastre vor sti ce au de facut. Multumim!

  2. Gabriel Stanciu says:

    Din tot ce am citit de Adrian Stanciu până acum, acest articol mi se pare cel mai bun. Din toate punctele de vedere: stil, documentare, mesaj etc.

    Am prieteni greci care prezic situația asta de vreo 3-4 ani buni. Aceeași prieteni greci îmi spun acum că degeaba s-a produs, că nu se va schimba nimic.

    Apropos: mai ține cineva minte revoltele de stradă de acum un an de zile?

  3. Hermann says:

    Balcanismul…Cand imperialii Casei de Habsburg si-au extins stapanirea in Balcani (Croatia, Slovenia, Serbia, Muntenegru dar si Romania) au observat bine “metehnele” locuitorilor locurilor respective. Plini de rautate i-au denumit “balcanici” pe locuitori avand toti niste trasaturi comune (desi nu au pus piciorul in Grecia, Turcia sau Bulgaria, si acestia din urma se incadreaza in categoria sus mentionata). In sud estul Europei, populatiile, indiferent ca sunt slave, ilire, elene sau daco-romano-cumane, catolice ortodoxe sau musulmane, au niste trasaturi comune: si nu ma refer aici la…identitatea perfecta dintre dativ si acuzativ sau dublarea pronumelui personal (…pe EL L-am vazut…). Initial, am ras de aceste stereotipii germanice, dar ulterior am constatat ca au perfecta dreptate, chiar daca adevarul este crud si dureros. Balcansimul, in esenta lui, inseamna “nu conteaza ce vei schimba, pentru ca totul ramane tot cum a fost”. Exemple: cu miliardele – am vazut in moldova saraca (pana in Barlad) bordeie supraterane, fara curent electric dar…cu plasme pe pereti! Oameni care fac credite sa-si cumpere masini de 2-3 ori mai scumpe decat casele in care stau, pe care nu le asigura spunand ca prefera sa-si puna “xenoane adaptive” in loc de full casco, etc. etc. etc. Desi asemenea comportamente par preluate de la conationalii nostri originari din India/Pakistan, acest lucru este doar aparent, ele apartinand mostenirii noastre comune, cea de tip Balcanic…Dar si noi, ca si grecii, obisnuim sa gasim tapi ispasitori in cu totul alta parte decat acolo unde sunt de fapt.

  4. Totuși noi ca nație am avut o mare ocazie istorică, un început de modernizare dinspre Transilvania. Însă Unirea s-a făcut foarte prost, nu cu păstrarea și extinderea capitalului uman, ci cu spolierea Ardealului și balcanizarea lui. Dintr-un scont de vreo 11 miliarde lei, BNR a dat băncilor românești din Ardeal care asiguraseră ridicarea țăranilor români înainte de 1918, 330 milioane lei (citez din plângerea lui Iuliu Maniu către regele Carol II, din 1938). Ardealul avea un PIB pe locuitor cu vreo 50% mai mare decât al Vechiului Regat. Către 1938, nu numai că nu a crescut mai deloc, că nu a crescut nici în Vechiul Regat ci s-a aliniat și cel din Ardeal la PIB pe locuitor din 1914 din Vechiul Regat. Ne-am așezat temeinic pe un loc destinat celor mai înapoiate țări din Europa.

    Se mai poate face ceva? Ar trebui oprită măcar drenarea puținelor resurse către un București care le risipește, cu ajutorul bugetului de stat, al băncii centrale, al unei centralizări de capital (60% din cel al întregii țări, procente datorate însușirii averii statului comunist de către nomenclatura bucureșteană). De fiecare dată când vine câte o criză se recrutează câte un nătăfleț ardelean pe post de marionetă pentru a „rezolva” problemele (cazurile Victor Ciorbea și Emil Boc, al virtualului Klaus Johannis). Întotdeauna într-o discuție principială un principial pierde în fața unui șmecher lunecos. Dar pierderea principialității îl ustură serios, economic și cultural, și pe șmecher, pe „Dinu Păturică”, pe „Stănică Rațiu”, „Dandanahe”, alte personaje greu de regăsit în Ardeal, chiar și după marile balcanizări (Perioada interbelică, Comunismul de tip oltenesc, nu de tip sârbo-ungar, ardelenesc, Tranziția).

  5. bogdan says:

    da, pana la urma miliardele de euro l-au sustinut pe Zorba grecul. occidentalul, ca mai mereu cand e vorba de fiinta unei natiuni, rateaza esentialul. sunt curios cand s-o invata minte si va pricepe ca omenirea nu este condusa de natiuni-lider, ci de arhetipuri 🙂

  6. bogdan says:

    p.s. tabloul superficialitatii de intelegere a occidentalului este perfect ilustrat acum cand Merkel vrea ca Zorba sa aiba un TVA mai mare cu 1%… chestia asta o sa-l motiveze la maxim pe Zorba. :)))

  7. Adrian Stanciu says:

    @bogdan Merkel nu cred că se gândește la motivația lui Zorba, cât se gândește la echilibrarea bugetului și la împărțirea efortului de redresare între Germania (care n-are nici o vină și nici o responsabilitete, dar e ostatică în zona euro) și Grecia care nu dă semne că se grăbește să aibă grijă de propriile probleme. Orice altă variantă este politic inacceptabilă pentru nemți și eu, unul, nu pot decât să fiu de acord cu ei.

  8. Mircea Stoian says:

    Exceptional articol si venit la un moment cum nu se poate mai oportun.
    De citeva luni aud (mai ales printre amicii mei care se invirt pe linga alesii neamului) de modelul grec.
    M-am documentat si eu, am citit si articolul lui Adi si imi pare ca intr-un fel sau altul tot acolo mergem si noi.
    Mai mult: acum avem si o scuza. Daca au patit-o grecii care erau peste noi cu 30 de ani, cum sa nu ajungem sarmanii de noi tot acolo.
    Diferenta insa, spusa partial si de Adi, este ca pe greci ii va salva cineva pentru ca i-a tot salvat, pentru ca au o pozitie geo strategica buna, pentru ca au baze americane si cumpara armament de la americani si pentru ca dupa citi bani s-au bagat acolo nu se merita sa-i lasi in faliment. Se pierde prea mult.
    Pe noi insa nu cred ca ne va salva nimeni. Cel putin nu la nivelul la care va fi sustinuta Grecia.
    Poate incercam acum modelul turcesc? E din istorie oricum.

  9. Adrian Stanciu says:

    @Mircea Din păcate, ce cred eu că va înțelege Europa din modelul grec este “never again”. Deja modelul grec începe să devină modelul PIGS (Portugal, Italy, Greece, Spain), dar parcă adausul ăsta de parfum balcanic de mititei și brânză telemea îl face absolut de neînghițit pentru jumătatea Europei care încă înțelege noțiunea de responsabilitate. Ca atare, România va trebui să facă o combinație de șpagat și salt mortal ca să fie acceptată în club mai departe (euro, Schengen, etc.). Fripți cu ciorba Greciei, nemții o să sufle din toți bojocii în iaurtul României. Unde mai pui că nici iaurtul nostru nu e chiar rece…

    Pe de altă parte, lăsând sarcasmul de o parte, poate că exemplu dezastruos al Greciei o da naibii de gândit și românilor… Poate că avem nevoie și de modele negative.

  10. bogdan says:

    Grecia in sine nu este un model negativ. Model negativ este relationarea din interiorul UE intre statele occidentale si Grecia. Parerea mea este ca atat occidentalii, cat si balcanicii, au mizat prea mult pe o aliniere la valorile occidentului fara a tine seama de valorile balcanice. Trist e ca nici acum acest model negativ nu este luat ca referinta din moment ce in continuare Merkel opereaza ca si cum valorile occidentului ar fi integrate de fiecare stat din UE, respectiv Grecia. Total fals si pe termen lung nu va fi nicio schimbare atat timp cat acest tip de relationare continua.

  11. Isaila Bratfalean says:

    Am avut elemente culturale în epoca medievală, iar în epoca modernă, în Transilvania, care erau diferite de cele periferiile fanariote ale Imperiului Otoman. Am scris un comentariu prin care arătam că nu eram chiar predestinați balcanismului.

    Dar nu vrea domnul Adrian Stnaciu să îl publice.

  12. Daniel trezitu says:

    Este interesantă panta pe care alunecă autorul articolului şi foarte bună documentarea privitor la “ferma de porci”, ceea ce se uită este faptul că vila cu piscină aparţine englezului, germanului sau nordicului, iar ea, “ferma” nu există. Cred că autorul nu s-a plimbat prin Grecia sau nu ştie ce cuprinde o documentare Sapard. Lipsa totală de istorie contemporană a Greciei lasă de dorit, iar ideea de turism devine o bălăcăreală umedă transpirată de off-ul neînţelegerii. Nici nu vreau să mai scriu…

  13. stefan says:

    drept la tinta articolul. felicitari!
    eu ma invart de vreo 10 ani intre greci si experienta personala confirma cele expuse in articol. incepand de la coteriile din administratia publica si terminand cu investitiile aberante. bufferul temporal al grecului este de +/- 5 minute. de aici apetitul pentru tunuri financiare si lipsa coerentei in actiunile pe termen lung.

  14. Andrei says:

    O mică rectificare ar fi binevenită: ţările PIGS sunt Portugalia, Irlanda, Grecia şi Spania, deci ţara corespunzînd literei “I” este Irlanda, nu Italia.

  15. Adrian Stanciu says:

    @bogdan Citez: “Grecia in sine nu este un model negativ. Model negativ este relationarea din interiorul UE intre statele occidentale si Grecia. ”

    Punctul tău de vedere mi se pare interesant și incitant. Poți să-l mai dezvolți, te rog? Cum crezi că ar trebui să se desfășoare relaționarea despre care pomenești? Dacă acceptăm că balcanismul e inevitabil, ce fel de model de relații internaționale i s-ar potrivi, UE sau ne-UE?

  16. bogdan says:

    @Adrian. pentru ca ideea mi-a venit mai mult prin intuitie decat prin cercetare, nu pot veni decat cu eventuale puncte de plecare intr-o discutie si mai putin cu o dezvoltare reala.

    De exemplu, am gasit ca Sf. Vasile, Sf. Grigore cel Mare, Grigore din Nyssa, adica parintii bisericii grecesti, au conceput pictura crestina ca pe o carte in imagini pentru a putea fi citita de cei necultivati. A folosi cu grecii un limbaj “artistic” mi se pare o posibila cale de comunicare mai buna, mai ales ca Europa le datoreaza grecilor o insemnata parte din patrimoniul ei artistic. Daca aceasta comunicare de tip artistic a functionat cu credinta, care este o materie grea, cred ca e foarte probabil ca acest gen de relationare/comunciare sa mearga si cu economia. A arunca pe masa o cifra, TVA marit cu 1%, e un mesaj neutru din punct de vedere artistic si creativ. Greu ca un pictorul sau sculptorul din fiecare grec, adica Zorba, sa rezoneze pozitiv la un asa mesaj.

  17. alupigus says:

    Grecia avea in 2003 mai mult 500 de km de autostrada;
    plus ca restul drumurilor sunt in stare foarte buna;
    chiar daca e o tara balcanica dpdv al mentalitatilor totusi nu ai senzatia
    de delasare care se vede in romanika;

    • Adrian Stanciu says:

      Acum, ca sa nu fiu rau, sigur ca Grecia e o tara mimunata, daca o comparam cu Romania. Dar eu, unul, nu vad deloc exclus cazul ca Romania sa o intreaca in urmatorii 20 de ani, cu tarele noastre cu tot, pentru ca mentalitatea greceasca e chiar mai proasta si mai neproductiva decat a noastra, pentru ca e dominata de frustrarile defensive ale unei mari natii decazute. In ce priveste autostrazile si infrastructura, Grecia a facut un efort urias si admirabil (desi marcat de furturi masive) pentru a-si moderniza tara inaintea Olimpiadei. Cu doar 5 ani inainte de Olimpiada era jale.
      Totusi, nu ma pot opri sa cred ca e cam putin pentru leaganul civilizatiei occidentale.

  18. alupigus says:

    Nu cred ca in 20 de ani o sa fim inaintea lor; noi avem probleme structurale – proprietatea nu este clar definita; ei nu au avut experimentul comunist;
    eu am fost intr-o excursie cu autocarul de la nord la sud in anul 2003, am trecut prin multe orase si nu mi s-a parut ca era jale; e de admirat ca cu toate furturile inerente au reusit sa-si modernizeze tara; au apa curenta si canalizare pe fiecare insula locuita; este adevarat ca nu este ca in Germania, Elvetia sau orice alta tara la vest de noi dar totusi se vede aerul occidental peste tot; va rog sa comparati intrarea dinspre Bulgaria – Kulata – Promachonas cu intrarea de la Giurgiu si drumul pina la Bucuresti;

    • Adrian Stanciu says:

      @alupigus Ai dreptate, desigur, cand spui ca Grecia e mult mai dezvoltata decat Romania. Si eu am barut-o in lung si in lat, de la Tessaloniki la Kalamata si asa e, cum zici. Toate astea s-au facut, insa, pe datorie (300 de mld. E, totusi, o suma) Nici asta, in sine, n-ar fi o problema daca ar avea un model economic si social sustenabil. Dar n-au. Si nici vointa de a-l construi. Din punctul asta de vedere, eu unul, cred ca romanii stau mai bine.

  19. Jan says:

    Recomand:
    http://blogs.telegraph.co.uk/news/danielhannan/100024832/the-first-country-to-leave-the-euro-what-about-germany/
    http://www.businessinsider.com/explore-the-world-of-sovereign-debt-through-cds-spreads-2010-2
    http://www.bloomberg.com/apps/news?pid=20601087&sid=aVXezRmmREQk&pos=3

    Poate intr-o zi vom realiza “minunea” banilor de hartie si o sa-i multumim lui John Law!
    Dar de sigur se va da vina pe capitalismul cel rau si scapat desub control, nu pe bancile centrale ale lumii care isi bat joc de marea majoritate a populatiei globului. Ca si rezultat vom avea si mai multa centralizare si birocratie.

  20. alupigus says:

    treaba aceasta ca stam mai bine e relativa; e adevarat ca nu avem datorie asa de mare: numai vreo 70 MLD. Dar privind putin in urma – cind ma plimbam in 2003 prin Grecia – si eu ziceam ca peste vreo 5 ani o sa avem si noi macar autostrada catre vest – culoarul 4;
    dar uite ca au trecut 7 ani de atunci si in afara de A2 nu avem nimic; poate se termina pasajul Basarab; era sa uit: Basescu vorbea din 2000 de acest pasaj; noroc cu Videanu ca altfel nu vedeam nimic acolo; imi aduc aminte ca Vanghelie propunea ca sa se sistematizeze strazile din capitala cu banii de la pasaj; no comment.

    • Adrian Stanciu says:

      @alupigus Datoria publica a Romaniei e de vreo 150 mld de lei, vreo 35 mld de Eur, ceva sub 30% din PIB. A Greciei e spre 120%. Problema e ca, ca si grecii, n-am facut nimic de banii aia, doar i-am papat. A, si eu nu am zis ca stam mai bine, ci ca avem o dinamica mai buna. Si inca cred asta.

  21. bogdanv says:

    mi-a placut ideea. cred insa ca ne apropiem mai mult de modelul statului roman de pe vremea imperiului roman. senatul face acelasi lucru ca si atunci singura diferenta este ca acum au scaune de piele si multa thenologie informatica. in ceea ce priveste ariile de influenta….sint cam aceleasi.

  22. bogdanv says:

    revin cu o “gluma” care circula zilele astea pe net:

    “Bugetul trebuie echilibrat,
    Tezaurul trebuie reaprovizionat,
    Datoria publică trebuie micşorată,
    Aroganţa funcţionarilor publici trebuie moderată şi controlată, şi
    Ajutorul dat altor ţari trebuie eliminat pentru ca Roma să nu dea faliment.
    Oamenii trebuie să înveţe din nou să muncească în loc să trăiască pe spinarea statului.”
    ( Cicero, in 55 înainte de Cristos)
    În concluzie, nu s-a modificat nimic de 2065 de ani….

  23. Radu says:

    ‘De vină este….. nu ghiciți nici într-o mie de ani …. Uniuneaaaa Europeanăăăăăăă.’

    Și americanii, mereu americanii. Am auzit’o și pe asta. De ce ? Probabil pentru că există și o duc mai bine, ceea ce e un scandal.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.